O suspecta liniste acopera, ca un litoliu straveziu, zi de zi, campania electorala de la Braila.
Au trecut, deja, doua saptamani de campanie. Noi, electoratul, nu suntem cu mult mai dumiriti, iar zilele urmatoare nu arata ca ne vor fi de vreun folos.
Ca niciodata pana acum, candidatii, de la oricare formatiune politica ar fi ei, parca fac non combat, intr-o prelunga, nesincera si nemeritata tacere.
Chiar daca orasul a fost tapetat cu un numar oarecare de bannere, de afise, de indemnuri la vot si s-au improvizat unele sloganuri, care, fie vorba intre noi, nu prea spun mare lucru, totul da impresia de o „solida” mantuiala.
Uitate sunt divergentele publice din alte campanii, cand, sa ne amintim, diversii candidati se luptau, uneori cu prea multa ardoare, sa convinga electoratul de justetea unor programe, ale lor, neaparat, mai bune decat ale celorlalti.
Zbaterea de idei pare a nu mai fi acum o cerinta, un deziderat al candidatilor nostri.
Se intampla ceva, ceva ce nu reusim sa intelegem? Si cat ne va afecta asta pe noi, pe cei care, din convingere sau numai din disciplina cetateneasca sau politica, ne vom deplasa, la sectiile de votare, pe 9 decembrie?
Cu toate ca ar fi trebuit sa stiu, datorita activitatii mele, dar si ca simplu alegator, cine sunt candidatii colegiului din care fac parte, inca nu-i stiu, cu exactitate, pe toti.
Constat, insa, ca, in nestiinta mea, stiu mult mai multe decat altii, vecini sau prieteni. Si nu cred ca e vina noastra, a electorilor, ci a celor care, teoretic, ne cer votul. A candidatilor si a formatiunilor politice care ii gireaza.
Sa-si pastreze fortele acestia pentru ultimele zile ale campaniei, cand vor tavalugi, pana la exasperare, camioane de vorbe si de indemnuri asupra capetelor noastre? Posibil, dar greu de crezut.
Amorteala de care dau dovada cam toti candidatii, cu niste mici exceptii, pare a avea o singura explicatie. Explicatie pe care mi-e putin teama sa o exprim public, deoarece nu am, inca, toate elementele.
Sa ma explic. Trei ar fi gruparile politice cu sanse in aceste alegeri. Ar fi, pe de o parte, Uniunea Social Liberala. Ar fi, de cealalta parte, Alianta Romania Dreapta. Si ar mai fi Partidul Poporului – Dan Diaconescu.
Daca cei de la USL se simt pe val, constienti ca electoratul ii va credita cu majoritatea voturilor, nu acelasi lucru se va intampla cu candidatii ARD, care poarta in desaga proprie nemultumirile unor guvernari PDL nepopulare, „beneficiind”, asadar, de votul negativ al multor categorii de votanti.
Dar, daca unii se pot declara, de pe acum, castigatori, iar ceilalti marii perdanti ai actualelor alegeri parlamentare la Braila, nu insemana ca „al treilea pol”, candidatii PP-DD, se simt mai bine. Nici la acestia in ograda nu sunt lucrurile prea clare, si acestia oscileaza intre a face cate ceva si a nu face mai nimic.
Si, astfel, ajung la parerea unui amic, bun cunoscator al dedesubturilor campaniilor electorale.
Starea de nebeligeranta de idei, de programe si de atitudini de acum se poate explica doar printr-o intelegere, tacita sau nu, a celor din „ringul” alegerilor. Adica, mai pe romaneste, s-ar fi dat la pace!
Iar noi, noi, electoratul brailean, vom fi chemati, pe 9 decembrie, sa legiferam, prin votul nostru, aceasta intelegere.