Depopularea reprezintă una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă municipiul și județul Brăila. Populația municipiului a scăzut de la 250.000 în anul 1990, la 180.000 în 2025, adică Brăila a pierdut, în 35 de ani, 70.000 de locuitori. Enorm! Scăderea numărului de locuitori nu este doar o problemă statistică, ci are efecte directe asupra economiei locale, asupra școlilor, serviciilor publice, pieței muncii și perspectivelor de dezvoltare a zonei.
Principalele cauze ale depopulării
O primă cauză este migrația tinerilor. Mulți dintre aceștia aleg să plece la studii către București, Brașov, Iași, Constanța și alte centre universitare și nu se mai întorc. La fel de mulți pleacă să muncească în străinătate. Acolo găsesc mai multe variante de locuri de muncă. Migrația afectează mai ales persoanele tinere, aflate în căutarea unor oportunități mai bune de viață sau, pur și simplu, a unor locuri de muncă care să le asigure existența.
O a doua problemă este nivelul veniturilor și structura economiei locale. Chiar dacă Brăila dispune de căteva sectoare economice importante, salariul mediu județean rămâne sub media națională și regională. După ultimele date statistice, în Brăila salariul mediu net este cu 1.000 de lei mai mic decăt salariul mediu pe țară. În lipsa unor locuri de muncă bine plătite, absolvenții și specialiștii au motive puternice să își construiască viitorul în alte orașe.
Un alt factor este scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Plecarea tinerilor reduce numărul persoanelor aflate la vârsta la care își întemeiază o familie, ceea ce contribuie, în timp, la diminuarea numărului de copii. În acest fel diferența dintre numărul de nașteri și numărul de decese este negativă și populația orașului scade treptat.
Depopularea este legată și de calitatea și atractivitatea generală a vieții urbane. Pentru ca un tânăr să rămână într-un oraș nu este suficient să aibă un loc de muncă. Contează școlile și educația, spitalele și actul medical, transportul în comun, spațiile verzi, activitățile culturale, bazele sportive, posibilitățile de petrecere a timpului liber și perspectivele de dezvoltare profesională. Cu excepția educației, care an de an clasează orașul pe locuri fruntașe pe țară, Brăila nu exceleză la niciunul din celelalte capitole.
Ce măsuri pot fi luate?
Prima prioritate ar trebui să fie crearea unor locuri de muncă mai bine plătite și mai diverse. Brăila are nevoie de investiții în industrie modernă, tehnologie, logistică, agricultură cu valoare adăugată, servicii și antreprenoriat. Nu este suficientă atragerea oricărui tip de investiție; trebuie urmărite investițiile care pot oferi locuri de muncă stabile și salarii competitive. Aici Brăila stă rău de tot. Ultimul mare investitor, Yazaki, tocmai și-a închis porțile.
O a doua direcție este sprijinirea tinerilor și a antreprenorilor locali. Tinerii care vor să deschidă o afacere ar putea beneficia de programe locale de finanțare, spații gratuite pentru firmele aflate la început de activitate, consultanță și facilități fiscale acolo unde legislația permite. Nici aici nu s-a făcut mare lucru.
Este necesară și o legătură mai puternică între școală și piața muncii. Liceele și instituțiile de învățământ locale trebuie să colaboreze mai străns cu firmele locale pentru a pregăti absolvenți în meseriile și profesiile cerute în economia județului. Doar că, în fiecare an, firmele locale cer una, iar școlile livrează alta.
O altă măsură importantă este îmbunătățirea infrastructurii și conectivității. Un oraș bine conectat cu marile centre economice poate deveni mai atractiv atât pentru investitori, cât și pentru locuitori. Este nevoie, deci, de a facilita mobilitatea oamenilor. Am construit podul peste Dunăre, dar Brăila nu are legături bune către București, Constanța, Moldova. Nici portul Brăila nu o duce prea bine, deși a fost modernizat recent.
Un obiectiv important ar putea fi și readucerea acasă a brăilenilor plecați. Autoritățile și mediul privat ar putea crea o platformă dedicată celor care doresc să se întoarcă, cu informații despre locuri de muncă, locuințe, oportunități de afaceri și proiecte locale. În paralel, Brăila ar putea deveni mai deschisă către atragerea unor noi locuitori din alte zări. Deocamdată, au sosit sute de muncitori din Sri Lanka. Nepal, India, Filipine.
Concluzie
Depopularea Brăilei nu poate fi oprită printr-o singură măsură. Este rezultatul mai multor probleme care se influențează reciproc: migrația tinerilor, salariile insuficient de competitive, reducerea natalității, îmbătrânirea populației și lipsa infrastructurii și serviciilor de calitate.
Brăila are încă avantaje importante: poziția geografică, tradiția industrială și agricolă, Dunărea, patrimoniul cultural. Prin urmare, problema nu este doar „cum să oprim oamenii să plece”, ci cum să facem Brăila suficient de atractivă încât oamenii să aleagă să rămână, să se întoarcă și să își construiască aici viitorul. Aceasta ar trebui să devină principala preocupare a autorităților locale în următorii ani. Altfel, în ritmul actual de depopulare, peste 100 de ani Brăila nu va mai exista!
Dan ROTARU