Crestinii ortodocsi au intrat in postul Craciunului, o perioada in care vor adopta un regim mai strict pentru trup si suflet, atat prin renuntarea la mancarea de ,,dulce,, cat si prin rugaciune. Toate acestea pentru a intampina Nasterea Domnului.
Postul Craciunului dureaza 40 de zile, timp in care crestinii ortodocsi vor consuma numai produse de origine vegetala. Incepe la data de 15 noiembrie si se incheie pe 24 decembrie. S-a lasat sec in seara zilei de 14 noiembrie (Sf. Filip) si din punct de vedere al alimentatiei, este un post mai usor fata de cel al Pastelui, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin.
Postul presupune renuntarea la carne, oua si lapte, cum ar spune bunicii la mancarea de dulce. Lunea, Miercurea si Vinerea mancam bucate fara ulei si fara vin. Martea si Joia se dezleaga la untdelemn si vin. Sambetele si duminicile, pana la 20 decembrie exclusiv, se dezleaga la untdelemn, vin si peste.
Daca in zilele de Luni, Miercuri si Vineri sarbatorim vreun sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra, mancam untdelemn si bem vin; iar daca este hramul bisericii sau sarbatoare insemnata in calendar cu cruce rosie, atunci dezlegam si la peste. Martea si joia mancam peste, untdelemn si bem vin, daca in aceste zile este vreun sfant mare, hramul unei biserici sau sarbatori cu rosu.
Sfintii Parinti au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul crestin nu se rezuma doar la abtinerea voluntara de la mancare si bautura, ci si la lupta impotriva patimilor, instinctelor si pornirilor pacatoase ale trupului sau sufletului. Postul se incheie in noaptea de Craciun dupa Litanie.
Ultima zi a postului Nasterii (24 decembrie), numita ajunul Craciunului, este zi de post mai aspru decat celelalte zile: nu se mananca nimic pana la ora 15, cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului lui Daniel si al celor trei tineri in Babilon (Daniel I, 5, 8-16).
In unele parti nu se mananca in aceasta zi pana la rasaritul luceafarului de seara, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nasterea Domnului. Aceast regim aminteste totodata de postul tinut odinioara de catehumenii care in seara acestei zile primeau botezul crestin si apoi prima impartasire, la liturghia savarsita atunci in acest scop (Liturghia Sfantului Vasile, care azi se savarseste dimineata).
De Postul Crăciunului, credinciosii se abtin, timp de 40 de zile, de la produsele animaliere. In plus, miercurea si vinerea nu se gateste cu ulei si nu se bea vin. Totusi, exista si anumite zile in care e „dezlegare”:
joi – 21 noiembrie, de sarbatoarea Intrarii in biserica a Maicii Domnului;
sambata – 23 noiembrie;
duminica – 24 noiembrie;
luni – 25 noiembrie cand ii sarbatorim pe Sfanta Mare Mucenita Ecaterina si pe Sfantul Mare Mucenic Mercurie;
sambata – 30 noiembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
duminica – 1 decembrie;
marti – 3 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica si Caldarusani;
joi – 5 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Cuvios Sava cel Sfintit;
vineri – 6 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei;
sambata – 7 decembrie cand o sarbatorim pe Sfanta Mucenita Filofteia de la Curtea de Arges; duminica – 8 decembrie;
joi – 12 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei;
sambata – 14 decembrie;
duminica – 15 decembrie.
Asadar, s-au stabilit diferite tipuri de post. Astfel, el poate fi: integral (total), constand in abtinerea completa de la orice mancare si bautura; postul negru (xirofagie), in care este ingaduita doar hrana uscata: paine, fructe uscate, seminte, legume si apa; postul comun (obisnuit), care admite consumarea mancarurilor gatite din alimente de origine vegetala, inclusiv untdelemnul; postul usor, numit si dezlegare, cand este ingaduita consumarea pestelui, vinului si untdelemnului.