Alexandru Popa are 30 de ani și este absolvent al Facultăţii de Agricultură din cadrul Universităţii de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară București. După master a început să lucreze la o teză de cercetare pentru un doctorat în agronomie, iar acum candidează pe listele PNL pentru Consiliul Județean. Unul dintre hobby-urile sale este fotbalul, el jucând la echipa de Liga a 5-a, Viitorul Cireșu, campioana seriei în care a jucat în ultimii ani.
Antreprenor în domeniu agricol, Alexandru Popa conduce un grup de firme cu profil agricol şi o cooperativă agricolă. A atras în judeţul Brăila aproximativ 12 milioane de euro din fonduri europene și spune că s-a implicat în politică pentru că s-a săturat de faptul că satele Bărăganului au fost neglijate de decidenţii politici.
Alexandru Popa vrea ca în următorii ani, agricultorii brăileni să beneficieze de spaţii de colectare a produselor din carne, lapte, panificaţie şi legume care să le permită să negocieze direct cu marile hipermarketuri şi să nu mai pice pe mâna samsarilor. Crede că principalul avantaj al judeţului îl reprezintă agricultura şi că, valorificat corect, acest potenţial poate duce la o dezvoltare economică accelerată pentru Brăila.
– În Planul de guvernare locală al PNL a fost inclus proiectul tău ce vizează finanţarea infrastructurii minime de colectare a produselor din carne, lapte, panificaţie şi legume la nivel local. De ce este necesar un astfel de proiect şi cum poate fi pus în practică.
– Din punctul meu de vedere, dezvoltarea unei localităţi, a unui judeţ, a unei regiuni se poate realiza numai dacă ţinem cont de resursele pe care aceasta le oferă. Cea mai mare resursă a Brăilei o reprezintă agricultura. Eu cred că agricultura poate oferi prosperitate şi poate deveni unul dintre cele mai importante motoare de dezvoltare economică ale judeţului Brăila. Suntem însă restanţi la câteva capitole. Iar unul dintre aceste capitole îl reprezintă punctele de colectare şi depozitare ale legumelor, precum şi punctele de sacrificare a animalelor. O să vă dau două exemple. În bazinul Jirlău – Galbenu – Vişani este nevoie de un punct pentru colectarea şi depozitarea legumelor. În aceste zone, populaţia trăieşte din această activitate, dar agricultorii câştigă infim după un întreg an de muncă, în comparaţie cu cât ar câştiga dacă ar avea un punct de colectare şi depozitare. Un astfel de centru le-ar putea oferi posibilitatea de a încheia contracte cu marile lanţuri de supermarketuri şi nu ar mai cădea pradă samsarilor. Ar oferi o viaţă decentă agricultorilor şi locuri de muncă. Tot aşa, în bazinul Ulmu – Cireşu – Ciocile – Zăvoaia este nevoie de un punct de sacrificare şi procesare pentru ovine. E important să înţelegem potenţialul agricol uriaş pe care îl are judeţul şi să fructificăm la maxim acest potential.
– Eşti unul dintre agricultorii brăileni care au derulat proiecte importante pe fonduri europene în judeţul Brăila. Te rog să îmi spui câteva cuvinte despre acestea.
– Am un grup de firme cu profil agricol şi conduc o cooperativă agricolă. Prin toate acestea am implementat proiecte pe fonduri europene în valoare de şapte milioane de euro. Alte proiecte, în valoare de cinci milioane de euro, sunt în curs de implementare. Cunosc perfect problemele pe care le întâmpină antreprenorii când au de-a face cu instituţiile statului, ştiu birocraţia, inerţia şi încetineala cu care se mişcă acestea. Să vă spun ceva… eu nu sunt politician. Sunt un tânăr de la ţară care a făcut o şcoală, sunt pasionat de agricultură. Intru în politică nu fiindcă vreau să fac o carieră, ci pentru că eu cred că e important să implementăm nişte proiecte care să schimbe viaţa ţăranului român. Nu e normal ca în mileniul III să se trăiască în satele din Bărăgan ca la începutul secolului trecut. Dacă este o diferenţă uriaşă între oraşul Brăila şi oraşele din vestul ţării, ca să nu mai zic de cele din vestul Europei, închipuiţi-vă ce diferenţă este între satele brăilene şi acestea. Şi pe nimeni nu interesează viaţa oamenilor de la ţară! Lipsa infrastructurii e o chestiune, dar vorbim despre lipsa accesului la educaţie, la sănătate! Avem acum o şansă uriaşă fiindcă Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie aceşti bani. Ştiu cum se pot obţine aceste fonduri şi am zis că o să-mi dedic nişte ani din viaţă în acest scop. Haideţi să aducem aceşti bani în judeţ, să modernizăm oraşele, satele, comunele brăilene!
Cea mai mare avere a satelor Brăilei sunt tinerii
– Care credeţi că sunt punctele tari ale judeţului Brăila şi care sunt punctele slabe?
– Aşa cum am spus, timp de 30 de ani, nimeni nu a avut nicio viziune legată de dezvoltarea judeţului. Timp de 30 de ani, PSD nu a făcut nimic pentru judeţul Brăila. Nimic pentru oamenii de la ţară! Fără locuri de muncă, satele se pustiesc. Cea mai mare avere a satelor Brăilei sunt tinerii pe care îi pierdem în fiecare zi. Zi de zi, tinerii brăileni pleacă pentru a munci în străinătate. Cu o strategie bine pusă la punct, putem opri această hemoragie, putem ţine tinerii lângă părinţii, copiii şi bunicii lor. Le putem oferi aici lucrurile pe care le caută în străinătate. Dar trebuie să ne propunem asta, trebuie să vrem asta. Eu vreau asta şi am găsit la PNL o echipă de profesionişti care a înţeles acest lucru. Se poate!
– Cum credeţi că o să arate judeţul Brăila în 2030?
– Dacă PNL va avea majoritatea în Consiliul Judeţean, în zece ani, judeţul Brăila va fi ca oricare judeţ din vest. Dacă implementăm proiectele din planul de guvernare locală, dacă atragem fonduri europene la nivelul la care ne-am propus, Brăila va intra într-o perioadă de ample tranformări, iar agricultura, acest motor atât de eficient într-o lume aflată mereu sub ameninţarea unei crize alimentare va impulsiona o dezvoltare economică accelerată. PNL poate recupera timpul pierdut de PSD. Avem însă nevoie de voturile brăilenilor pe 27 septembrie.