La initiativa Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului danez a avut loc la Copenhaga o reuniunune la care au participat 32 de parlamentari, reprezentand 28 de camere parlamentare. Senatul Romaniei a fost reprezentat de senatoarea PSD Gabriela Cretu, raportoare a Comisiei de Afaceri Europene pentru Semestrul European si coordonare economica, si senatorul PP-DD Cristian-Danut Mihai, secretar al comisiei.
Scopul reuniunii a fost cel de coordonare a pozitiilor intre reprezentantii parlamentelor participante cu privire la rolul si modalitatile de implicare a parlamentelor nationale in procesul decizional european, in contextul unei Uniuni Europene mai puternic integrata in domeniile economic, financiar si bancar. Cu precadere, s-au discutat aspecte referitoare la Semestrul european si aplicarea prevederilor art. 13 din Tratatul de stabilitate si guvernanta economica. Nucleul dur al initiatorilor a fost format din reprezentantii unor parlamente din vechile state membre – aceleasi care au organizat o intalnire in ianuarie, la Luxembourg – in incercarea de a accelera procesul de implementare a prevederilor Tratatului si de a gasi sustinatori pentru propriile propuneri concrete.
„In deschiderea reuniunii a fost prezentat, drept baza a dezbaterii care a urmat, un studiu cu titlul European Economic Governance, Democratic Legitimacy, and Accountability: the Role of National Parliaments. Prezentarea a fost urmata de o discutie extrem de vie si interesanta cu autorul, Mark Hallerberg, de la Hertie School of Governance. Studiul pleaca de la doua ipoteze – coordonarea economica in cadrul Semestrului european s-a dovedit pana acum neeficienta iar masurile adoptate in plan economic, financiar si bancar sufera de o marcanta lipsa de legitimitate democratica – urmate de o serie de sugestii referitoare la modalitatile de implicare a parlamentelor nationale”, a declarat Mihai Danut, senator din partea grupului PP-DD.
Semestrul european presupune ca statele membre din Uniunea Europeana si Zona euro isi vor coordona ex ante politicile lor economice si bugetare, conform cu Pactul de Stabilitate si Crestere si Strategia Europa 2020, conform unui calendar care incepe odata cu publicarea de catre Comisia Europeana a Analizei Anuale a Cresterii si se incheie cu formularea Orientarile de tara. Din asta decurg doua probleme importante pentru parlamentele natioanle, una politica si alta juridica.
„Odata adoptate orientarile specifice pentru fiecare tara ele devin obligatorii; stabilind indicatorii macro (deficitul, rata inflatiei, etc.) in care respectiva tara trebuie sa se incadreze, se limiteaza in mod drastic libertatea de promovarea a oricarei politici care are implicatii bugetare; aceasta obligativitate nu este a unui guvern sau a altuia ci a statului membru respectiv, drept urmare, de respectat indiferent de programul guvernului la putere”, a mai completat acesta.
Art. 13 din Tratatul de stabilitate si guvernanta prevede posiblitatea parlamentelor nationale de a institui o conferinta care sa discute politicile bugetare si alte aspecte cuprinse in Tratat. „Pozitia Senatului, exprimata in cadrul dezbaterii plenare si in grupurile de lucru tematice care au fost organizate, a subliniat: necesitatea ca toate parlamentele, din state membre si nemembre ale Zonei euro, sa fie implicate in adoptarea oricarui punct de vedere sau organizarea oricarei conferinte sau organism; luarea in considerare a diferentelor de statut si situatie ale statelor non-membre in elaborarea pozitiilor parlamentelor nationale (cu precadere legate de Uniunea Bancara, Zona euro, etc.); rolul pozitiv al intaririi cooperarii interparlamentare inclusiv a celei bilaterale, incluzand Parlamentul European, simultan cu intarirea cadrului de dezbatere interna pe aceste teme; stabiliea unui numar de indicatori si criterii pentru evaluarea rezultatelor aplicarii politicilor de consolidare fiscala si a efectelor asupra coeziunii”, a adaugat senatorul PP-DD.
Francezii si luxemburghezii isi doresc o structura interparlamentara
Intre celelalte camere s-a detasat pozitia franco-luxemburgheza, care a propus o structura interparlamentara formata din cate un reprezentant din fiecare tara. Propunerea a fost respinsa din start, pentru ca nu reflecta diversitatea politica si nici comisiile implicate, eliminand esenta – sa se auda si vocea cetatenilor – si inlocuind-o cu a ”expertilor”.
„Parlamentul de la Budapesta a pledat impotriva ideii de infiintare a unei noi conferinte, din motive financiare; in acelasi sens mergea mesajul transmis de Parlamentul suedez, care nu a putut fi prezent”, ne-a mai spus in incheiere senatorul Mihai Danut.
In finalul reuniunii, s-a cazut de acord asupra pasilor urmatori, respectiv trimiterea unei scrisori a participantilor catre presedintele Parlamentului cipriot, organizator al Conferintei Presedintilor Parlamentelor Nationale din aprilie, prin care sa se comunice pozitia comuna. Trei elemente au fost agreate: constituirea unei puternice platforme de coordonare a punctelor de vedere a parlamentelor nationale. Intarirea dialogului politic cu Comisia Europeana pe tematica economica-bugetara, stabilirea unui set de puncte cheie pe care sa se pronunte parlamentele nationale astfel incat coordonarea din cadrul Semestrului european sa devina legitima.