Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei, având ca obiective majore creșterea siguranței rutiere și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020 față de anul 2010. Asumarea de către România a acestor obiective este în concordanță cu orientările comunicate de Comisia Europeană pentru perioada 2011-2020 pentru un spațiu european de siguranță rutieră și reducerea deceselor cu 50% față de perioada anterioară.
Strategia pentru siguranță rutieră își propune mai multe direcții de acțiune, și anume: întărirea și coordonarea instituțională, factorul uman în siguranța rutieră, formarea în domeniul siguranței rutiere, îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice, instruire și examinare, îmbunătățirea legislației și a controlului respectării legilor în domeniu, siguranța infrastructurii rutiere, transport și mobilitate, siguranța vehiculelor, cercetare și statistică în domeniul siguranței rutiere.
Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2016-2020 prevede sarcini specifice pentru autoritățile publice cu atribuții în domeniul siguranței rutiere. Astfel, în ceea ce privește coordonarea instituțională, Planul de Acțiuni aferent Strategiei include măsuri pe termen scurt (1-2 ani) și termen mediu (3-5 ani) pentru îmbunătățirea sistemului de intervenție la accidente și a asistenței medicale de urgență, între care asigurarea funcționalității serviciilor specializate de urgență într-un spațiu comun, prin colocarea dispeceratelor de urgență, cât și prin unificarea dispecerizării resurselor pe domenii de intervenție (medical, ordine publică, etc.) și elaborarea unor scheme de intervenție mai clare. De asemenea, pentru dezvoltarea bazei materiale a unităților de intervenție este prevăzută, pe termen scurt, îmbunătățirea dotării cu autospeciale pentru descarcerare, ambulanțe, iar pe termen mediu, îmbunătățirea dotării serviciilor de urgență cu elicoptere. Tot la nivel instituțional, Strategia prevede consolidarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR) ca organ principal în materie de siguranță rutieră, de coordonare între instituții naționale și departamentele Consiliului și între CISR și județe, municipalități și alte instituții locale.
În ceea ce privește factorul uman în siguranța rutieră, Strategia urmărește corectarea comportamentului pe drumurile rutiere, prin întărirea rolului educației rutiere și a campaniilor de sensibilizare și conștientizare. În acest sens, acțiunile propuse îi vizează pe toți participanții la trafic – șoferi, pietoni, bicicliști, motocicliști – indiferent de vârstă sau profesie. Se va pune accent pe identificarea soluțiilor de reducere a numărului de persoane decedate și al persoanelor grav rănite din categoriile de persoane cu risc crescut (pietoni, motocicliști, bicicliști, copii, tineri, persoane vârstnice). Pe termen scurt, este prevăzută reglementarea unui Plan Național de Educație Rutieră, Strategia punând în centrul atenției, după modelul european, participantul la trafic și cu un accent deosebit pe educația și formarea copiilor a tinerilor și a conducătorilor auto începători. Acțiunile sunt structurate pe trei direcții: educație rutieră în școală, campanii de informare în media și îmbunătățirea nivelului de pregătire a conducătorilor auto. Pe termen scurt, este prevăzută introducerea înregistrării video a examenelor pentru obținerea certificatelor și atestatelor profesionale, iar pe termen lung va fi amendată legea astfel încât școlile de șoferi să-și poată prelungi autorizația de funcționare cu condiția ca minim 50% dintre cursanți să promoveze examenul. Este prevăzută, totodată, crearea cadrului legal necesar pentru reabilitarea și consilierea conducătorilor auto cu abateri grave și repetate de la normele rutiere, mai ales în cazul șoferilor profesioniști.
Tinerii sunt vizați și ei prin această strategie, care prevede crearea de programe universitare, post-universitare și de formare în domeniul siguranței rutiere, aceste programe urmând a fi introduse de către universități, în parteneriat cu instituții având abilități și expertiza necesară în domeniu. Acțiunile vor viza și îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice pentru obținerea permisului auto, prin actualizarea periodică a baremelor de evaluare și eliminarea posibilităților de obținere a avizelor în mod fraudulos. În plus, după o anumită vârstă, vor fi reduse perioadele de efectuare a controalelor medicale pentru conducătorii auto.
Planul de acțiuni stabilește, totodată, direcțiile de creștere a siguranței infrastructurii rutiere, ținându-se cont la elaborarea strategiei și a planului de acțiuni și de problemele majore identificate de studiul efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României. Măsurile propuse vizează realizarea unei infrastructuri care să corespundă nevoilor de mobilitate și nevoilor de dezvoltare economică, prin creșterea capacității de transport (autostrăzi), fără scăderea gradului de siguranță, prin adoptarea pe termen scurt a unui Plan Național pentru introducerea pe scară largă a Sistemelor de Transport Inteligente, sancționarea administratorilor/executanților de lucrări de drumuri pentru nerespectarea normelor legale, realizarea de amenajări speciale destinate participanților la trafic considerați vulnerabili (separarea utilizatorilor motorizați de drum de bicicliști și pietoni, restricționarea construirii în zonele adiacente arterelor de tranzit și ocolitoare.
Alte acțiuni prevăzute în Strategie sunt introducerea inspecției tehnice de siguranță pentru repunerea în circulație a vehiculelor implicate în accidente rutiere, precum și responsabilizarea și sancționarea, de principiu, atât a conducătorului auto, cât și a operatorului de transport în caz de abateri.
În materie de sancțiuni și urmărirea executării sancțiunilor pentru nerespectarea legislației rutiere, strategia aprobată de Guvern mută accentul pe constatarea abaterilor cu ajutorul sistemelor automate, propunând analizarea și adoptarea modelului statelor membre UE care înregistrează procente maxime de încasare pe acest tip de constatare a contravențiilor.
Instituțiile cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere vor elabora propriile documente necesare implementării sectoriale a acesteia. Instituțiile responsabile cu implementarea strategiei sunt stabilite atât prin prevederile legale după care este organizat și funcționează Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR), cât și prin Planul de Acțiuni.
Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni prioritare se realizează în limita bugetelor anuale aprobate autorităților/instituțiilor publice implicate în siguranța rutieră.