
Sărbătoarea Rusaliilor este celebrată în aceeaşi zi cu Pogorârrea Duhului Sfânt, fiind o sărbătoare populară, dedicată cu precădere spiritelor morţilor. În acest an, credincioșii sărbătoresc Rusaliile în 19-20 iunie.
În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care au părăsit mormintele şi locuiesc în preajma izvoarelor. Se spune că aceia care le aud cântecele îşi pierd minţile ori se îmbolnăvesc. Boala în sine seamănă cu o transă hipnotică care nu poate fi vindecată decât cu ajutorul căluşarilor.
În bătrâni se spune că, dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine. Dansul căluşarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative. Spre deosebire de strigoii le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că-i pedepsesc pe oamenii care fac fapte rele sau pe cei care nu le respectă zilele. Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor.
De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri şi ceremonii: se împodobesc locuinţele, porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfăşoară Jocul Căluşarilor; se sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară; se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se fac descântece.
În tradiția populară, Rusaliile sunt niște ființe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paști) și provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc și îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodaria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obișnuiesc să arboreze ramuri verzi de tei, planta considerată a avea proprietăți apotropaice.
De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn, împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogația ofrandelor și de respectarea ritualului.
Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. Altă dată, preotul și sătenii ieșeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că nu va bate grindina.
Duminica Mare a asimilat și elemente specifice renovării timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, până la această dată, de către Rusalii.