În plin scandal al contruirii unei Moschei în inima Capitalei României, Secretariatul de Stat pentru Culte a publicat o situație centralizată a lăcaşurilor de cult din România, aşa cum era la data de 31 decembrie 2015. Această statistică oferă posibilitatea analizei cantitative şi comparative între culte şi are avantajul de a lămuri un aspect care din ce în ce mai des este invocat ca problemă, construcţia de biserici.
Întrucât regimul comunist a împiedicat zidirea lăcaşurilor de cult, în condiţiile creșterii demografice, demararea unor noi construcţii de biserici după anul 1989 a fost necesară, acestea fiind construite la iniţiativa comunităţilor de credincioşi. După 26 de ani, doar Biserica Ortodoxă Română a devenit ținta criticilor pe această temă.
Publicarea informării Secretariatului de Stat pentru Culte arată o situaţie surprinzătoare, dar reală, a cărei cunoaştere este necesară oricărei analize oneste.
Astfel, credincioşii ortodocşi, care reprezintă 86,45% din populaţia României, conform ultimului recensământ (2011), deţin doar 59,9% din numărul total al lăcaşurilor de cult, iar celelate culte recunoscute au 40,1% dintre acestea.
Pe de altă parte, este important de observat că în cei 26 de ani după 1989, Biserica Ortodoxă Română (care reprezintă 86,45% din totalul populaţiei) a finalizat construirea a 3.191 de biserici, iar celelalte culte recunoscute (care reprezintă 13,55% din totalul populaţiei) au edificat un număr de 5.222 locaşuri de cult. Prin urmare, se poate constata faptul că din numărul total de lăcaşuri de cult construite după 1989 doar 37,9% sunt ortodoxe.
Biserica Ortodoxă Română nu se situează, potrivit aşteptărilor firești, în fruntea listei la creșterea procentuală a numărului de biserici după 1989 (inclusiv cele aflate în curs de construcţie). Ea se află abia pe locul 7, cu o creştere procentuală de 35,1% în perioada 1989-2015. Pentru acelaşi interval de timp, cultul penticostal a avut o creştere de 268,8%; cel adventist de ziua a şaptea de 199,2%; creştinii după evanghelie de 170%; cultul baptist de 113,7%; Biserica Ortodoxă Rusă de rit vechi 45,6%; iar Biserica reformată cu 35,47 %.
În medie, Cultul penticostal are un lăcaş de cult la 122 de credincioşi; cel adventist de ziua a şaptea – un lăcaş la 64 de credincioşi; creştinii după evanghelie – un lăcaş la 93 de credincioşi; iar cel baptist – un lăcaş la 72 de credincioşi.
Raportându-ne la confesiunea cu cea mai mare creştere procentuală (Cultul penticostal – 268,8%), se observă că pentru cei 356.314 membri, după 1989 s-au construit 1.950 de lăcaşuri de cult, în timp ce pentru cei 16.307.004 de ortodocşi s-au construit 3.191 biserici.
În București, raportat la media ortodoxă naţională, numărul de biserici este şi el subreprezentat. La o populaţie rezidentă de 1.587.951 de locuitori ortodocşi există 260 de biserici ortodoxe (parohiale, mănăstireşti, capele), adică un lăcaş de cult pentru 6.108 locuitori.
În concluzie, situaţia centralizată prezentată de Secretariatul de Stat pentru Culte arată în mod clar că Biserica Ortodoxă Română rămâne cultul cu cele mai puţine biserici raportat la numărul de credincioşi, situaţia fiind problematică în Bucureşti, unde fiecare dintre bisericile existente deserveşte mai mult de 6.000 de persoane.