Dezbaterea pe tema intenției unor investitori de a construi în Pădurea Stejaru a unui complex social-sportv ”Dunărea”, s-a finalizat după aproape două ore de dezbateri, la care au fost prezenți 260 de brăileni, care au semnat listele de prezență de la această dezbatere, conform declarației lui caricaturistului Costel Pătrășcan, unul dintre inițiatorii demersului ”Salvați Pădurea Stejaru”. Jandarmii și poliția au asigurat desfășurarea dezbaterii fără nici un fel de incident.
La ora 14.00, peste 200 de brăileni au fost prezenţi în sala de festivităţi a Cabanei Stejaru, unde s-a ţinut şedinţa și unde s-au exprimat împotriva tăierii copacilor de pe o suprafață de 6 ha, din cele 13 ha deținute de investitorii care au în plan construirea acestui complex.
În sală s-au aflat reprezentanţi ai societăţii civile, politicieni, studenţi, elevi, simpli cetăţeni din municipiul Brăila, dar și din comuna Chiscani, pe teritoriul căruia se află pădurea. Dintre parlamentari, singurii prezenți au fost deputatul PSD Marian Dragomir şi senatorul PNL Cătălin Boboc. Au fost prezenți de asemenea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Viorel Mortu, consilierii județeni Marian Sîrbu, Vasile Cortez, Cosmin Răzmeriță, Adrian Rădulescu, Cristian Păun, Ionel Avram, Gheorghe Chiru, Bogdan Dumitru, Nicu Niță, consilierii municipali Stelian Mușat, Adrian Traian, Simona Drăghincescu, Florin Dumitru, George Caranica și viceprimarul Doinița Ciocan. Proprietarii au fost reprezentați la întâlnire de Gheorghe Periverzof.
Organizarea dezbaterii a lăsat mult de dorit, stația de amplificare fiind cea care a creat numeroase probleme, iar cei care erau în spatele sălii abia puteau să audă ce se vorbea în față, chiar și la microfon și spiritele s-au încins din această cauză.
Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului au prezentat situația existentă și apoi au consemnat toate opiniile exprimate de cei care s-au înscris la cuvânt. În urma acestei dezbateri, în perioada următoare se va lua o decizie în privinţa acordării sau nu a avizului de mediu pentru scoaterea din fondul forestier a 13 hectare şi trecerea acestora în intravilanul comunei Chiscani, asfel încât pe 6 ha din această suprafață să se poată tăia copacii în vederea ridicării unor construcţii.
Pentru această investiție în mai 2010 s-au emis de către Consiliul Județean Brăila, Certificate de urbanism pentru PUZ – Construire complex social-sportiv Dunărea.
Conform acestor Certificate de urbanism, pe o suprafață de 10.000 mp aparținând lui Valentin Chisoceanu ar urma să se construiască: teren de handbal, vestiare, drumuri de acces, alei, spații verzi și împrejmuire. Pe o altă suprafață de 10.000 mp, aparținând lui Elena și George Vladimir Iurov ar urma să se construiască două terenuri de minifotbal cu tribune, vestiare, drumuri, alei de acces, spații verzi și împrejmuire.
Tot pe o suprafață de un hectar, pe care acum se află Pădurea Stejaru, aparținând lui Costel Romeo Guruianu, ar urma să se construiască 6 terenuri de volei, vestiar, drumuri de acces, spații verzi și împrejmuire, iar pe hectarul deținut de Otilia Niță un bazin de înot cu tribune, vestiar, drumuri de acces, spații verzi și împrejmuire. Laurenția și Leonard Mîrza dețin 2 ha de pădure, pe care ar urma să se construiască două piste de popice, o pistă de alergări, vestiare, drumuri de acces, spații verzi și împrejmuire. Pe hectarul deținut de Cristian Niță ar trebui să se construiască un teren de minirugby, iar pe suprafața de 1 ha deținută de Jean Cristian Mîrza ar urma să se construiască 6 terenuri de tenis de câmp, cu vestiare, drumuri de acces, spații verzi și împrejmuire.
Alexandra Periverzof deține un ha de pădure pe care are certificat de urbanism pentru sală de forță și fitnes, iar pe terenul deținut de Virgil Voicu alte 6 terenuri de tenis. Gina Chisoceanu intenționează ca pe suprafața deținută să construiască două terenuri de baschet, Gabriela și Ionel Stănilă intenționează să construiască 6 terenuri de badminton, iar pe terenul deținut de Mihai Bogdan Periverzof ar urma să se construiască o pistă de carting cu tribună.
În prezentarea făcută de reprezentantul APM se specifica faptul că trupul de pădure de 13 ha care face obiectul PUZ nu este în arii de protecție specială avifaunistică și situri comunitare.
Reprezentanți ai Direcției Silvice Brăila au spus că un aviz favorabil pentru aceste construcții și implicit pentru tăierea pădurii nu poate fi dat pentru că în acest moment există un proces prin care proprietarii sunt acuzați că au primit respectivele suprafețe prin retrocedări ilegale încă de la solicitarea iniţială a revendicatoarei, Carmen Manuela Toma, depusă la Primăria Stăncuţa vizând reconstituirea dreptului de proprietate asupra a două corpuri de pădure de 24 ha şi respectiv 7,5 ha pe raza comunei Stăncuţa. Carmen Toma a făcut acest demers în calitate de moştenitoare a bunicilor, adică Mihalache Petrescu şi Cornelia Petrescu.
Înainte de naţionalizare, aceștia au deținut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă, comuna Stăncuța. Respectiva pădure nu mai exista la data formulării cererii de retrocedare, aşa încât, solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Toma a refuzat acest teren pe motiv că bunicii ei au avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferea în schimb o pădure de plop şi salcie, specii mai puţin valoroase. Carmen Manuela Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul Pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică Brăila s-a opus pentru că nu a considerat normal ca punerea în posesie să se facă cu o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate, dar Autoritatea Naţionaă pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) i-a dat dreptate lui Carmen Toma, care ulterior a vândut drepturile litigioase privind acest dosar către Vasilica şi Gheorghe Mirea. Ulterior aceștia au vândut terenurile către cei 15 investitori.
Luând în considerare faptul că cei peste 200 de brăileni prezenți la dezbaterea de miercuri după amiază au susținut salvarea pădurii Stejaru, demers ce mai are în spate alte peste 1500 de semnături la petiția online, este greu de crezut că cei de la Agenția de Protecția Mediului vor da aviz favorabil defrișării pădurii pentru construcțiile prezentate mai sus.
