O.U.G nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare a introdus prevederi speciale cu privire la modalitatea de restituire de către plătitorul de venit a impozitului reţinut la sursă în cuantum mai mare decât cel legal datorat.
În situaţia în care plătitorul a reţinut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, restituirea acestuia se efectuează de către plătitor la cererea contribuabilului, depusă în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data când s-a născut acel drept.
În raport cu organul fiscal, plătitorul de venit nu va depune declaraţie rectificativă, iar sumele restituite de către plătitor se vor regulariza cu obligaţiile fiscale de acelaşi tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea. Pentru diferenţele de restituit sunt aplicabile prevederile privind compensarea sau restituirea, după caz.
În situaţia în care plătitorul nu mai există, restituirea impozitului pe venit reţinut la sursă în cuantum mai mare decât cel legal datorat se efectuează de către organul fiscal competent, în baza cererii de restituire depuse de contribuabil. Prin organ fiscal competent se înţelege organul fiscal competent să administreze creanţele fiscale ale contribuabilului solicitant. În raport cu organul fiscal plătitorul are obligaţia de a corecta, dacă este cazul, declaraţiile informative corespunzătoare regularizării efectuate.
Un aspect foarte important în cazul contribuabililor nerezidenţi care depun certificatul de rezidenţă fiscală ulterior reţinerii la sursă a impozitului de către plătitorul de venit îl reprezintă faptul că restituirea şi regularizarea se efectuează chiar dacă, pentru perioada fiscală în care creanţa fiscală restituită a fost datorată, s-a ridicat rezerva verificării ulterioare ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale.