Mii de oameni au fost duminică la Lacu Sărat, lângă Brăila, la slujbele oficiate cu ocazia hramului Mănăstirii „Sfântul Pantelimon”.
În tradiţia bisericii, Sfântul Pantelimon a rămas cunoscut ca tămăduitor şi făcător de minuni. În momentul morţii sale, din cer s-a auzit: „Slujitor credincios, dorinţa ta va fi acum îndeplinită, porţile cerului îţi sunt deschise, cununa ta este pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor”.
Potrivit tradiţiei creştine, în momentul decapitării sfântului, din rana lui nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat a rodit în acel moment. Spre a nu lua creştinii trupul sfântului, acestuia i s-a dat foc, însă s-a întâmplat atunci o altă minune: acesta a fost scos din cenuşă neatins de foc, fiind îngropat cu mare cinste, pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul, în anul 303.
Sute de lăcaşuri de cult din Patriarhia Română îşi sărbătoresc hramul în ziua Sfântului Pantelimon. Printre acestea se numără şi stavropighia patriarhală de la Techirghiol – Mănăstirea „Sfânta Maria”, Biserica „Sfântul Pantelimon” – Foişorul de Foc şi Biserica Paraclis universitar „Sfântul Dimitrie”, ambele din Bucureşti. La cele două biserici se află fragmente din moaştele Sfântului Pantelimon. Fragmentele din moaştele sfântului se află şi la Catedrala arhiepiscopală din Constanţa.