Ieri dimineaţă, în faţa Prefecturii Brăila, oficialităţile s-au strâns pentru a lua parte la ceremonialul prilejuit de sărbătorirea Zilei Drapelului Naţional. Prefectul judeţului, primarul Aurel Simionescu, Gheorghe Bunea Stancu, consilieri, cadre militare active, în rezervă şi retragere au fost martorii unui eveniment cu profundă semnificaţie, şi anume înălţarea drapelului naţional. Înainte ca stindartul să fie suit pe catarg, şefii judeţului şi ai municipiului au sărutat drapelul ţării.
Ieri a fost o zi specială. A fost sărbătorită Ziua Drapelului. În fiecare an, la data de 26 iunie, în toată ţara au loc manifestări cu ocazia acestui eveniment. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional în 20 mai 1998, prin Legea nr. 96.
La data de 6 iunie 1948, Guvernul provizoriu al ţării emitea Decretul nr.1 pentru steagul naţional care avea trei culori: roşu, galben şi albastru.
Într-un cadru festiv, a avut loc pe platoul din faţa Palatului Administrativ sărbătorirea Zilei Drapelului Naţional, un eveniment cu o profundă semnificaţie pentru fiecare cetăţean român. La manifestare au participat primarul Aurel Simionescu, preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, prefectul judeţului – Vasilica Vâlcu, cadre militare active, în rezervă şi retragere, consilieri municipali şi judeţeni.
Ceremonia de ieri a constituit un moment de exprimare a dragostei de ţară, a veneraţiei faţă de drapel, acest unic şi nepieritor simbol al libertăţii şi neatârnării noastre, ca popor.
Pentru evocarea Zilei Drapelului Naţional, prefectul judeţului, Vasilica Vâlcu, a precizat:
În fiecare an, pe 26 iunie, sărbătorim unul dintre reperele naţionale care ne definesc şi ne oferă unicitate în lume. Drapelul Naţional, acest simbol incontestabil, aminteşte fiecăruia dintre noi datoria sfânta de a servi prin devotament şi credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României. În anul 1834, voievodul Ţării Românesti, Alexandru Ghica, a atribuit armatei, ca steag, tricolorul, având 3 culori: albastru, galben şi roşu. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei Revoluţiei de la 1848, când Guvernul de la acea dată a stabilit prin decret steagul naţional. Astfel, s-a stabilit că drapelul să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor, purtând deviza dreptate şi frăţie, acordându-i-se şi denumirea de standard al libertăţii. Unirea Principatelor Române de la 1859, Independenţa din 1877, Marea Unire de la 1918 şi cele două razboaie mondiale s-au desfăşurat sub semnul drapelului naţional.
A urmat sfinţirea drapelului naţional de doi preoţi, apoi prefectul judeţului, Vasilica Vâlcu, primarul municipiului, Aurel Simionescu, preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, şi şeful de stat major al Brigăzii 10 Geniu ”Dunărea de Jos”, col. Neculai Golita, au salutat şi sărutat stindardul, dupa care un grup de militari au urcat drapelul pe catarg.
Evenimentul s-a sfârşit cu defilarea Gărzii de Onoare.
Trebuie precizat că la eveniment nu au participat decât vreo câteva zeci de brăileni înşiraţi pe băncile din faţa Palatului Administrativ.