Denia din Joia Mare aduce în atenția credincioșilor scena emoționantă a spălării picioarelor ucenicilor de către Domnul nostru Iisus Hristos. Spălarea picioarelor era un ceremonial al ospitalității în cultura orientală și ebraică. Numai că spălarea picioarelor celor invitați la masă se făcea de către un servitor. Gestul Mântuitorului reprezintă astfel un act de profundă smerenie și iubire față de ucenicii Lui, pildă supremă a slujirii aproapelui. Această scena este repetată și astăzi în Biserica Ortodoxă, mănăstirile păstrând până acum frumoasa tradiție instituită de însuși Împăratul cerului și al pământului.
Tot în Joia Mare, Hristos instituie Taina Euharistiei sau a Sfintei Împărtășanii, la Cina cea de Taină, când rostește formula pe care o repetă, iar și iar, orice preot ortodox în cadrul Sfintei Liturghii: Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine și binecuvântând, a frânt și dând ucenicilor a zis: Luați mâncați, acesta este trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat, zicând: beți dintru acesta toți, Că acesta este Sângele meu, al Legii noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor.(Matei 26, 26-28) Nu sunt mulți cei care înțeleg importanța covârșitoare a Sfintei Împărtășanii în iconomia mântuirii sufletului, când realmente pâinea și vinul se preschimbă în trupul și sângele Fiului lui Dumnezeu, de aceea îndemnul Mântuitorului trebuie urmat cu mare credință și evlavie.
Și tot în această zi, Iuda Iscarioteanul își desăvârșește gândul ticălos al trădării, plecând de la Cina cea de Taină și vânzându-l pe Hristos arhiereilor și fariseilor în schimbul a 30 de arginți…