Institutul pentru Orașe Vizionare lansează Indexul Educației Urbane 2026 – Cum performează orașele la Bac, o platformă interactivă pentru înțelegerea sistemului educațional la nivel urban, construită pe rezultatele sesiunii de vară 2026 a examenului de Bacalaureat, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Este prima analiză care tratează orașul, nu județul sau liceul, ca unitate de referință pentru interpretarea rezultatelor la Bacalaureat.
Proiect-pilot dezvoltat în cadrul CITY INDEX, Indexul Educației Urbane este un instrument de lucru care oferă o perspectivă asupra educației la nivel de oraș și a legăturii acesteia cu dezvoltarea urbană, capitalul uman și capacitatea comunităților de a păstra și atrage familii și tineri. Administrații locale, actori din domeniul educațional, părinți vor avea astfel posibilitatea de a genera interpretări personalizate și comparații pentru fiecare dintre cele 41 de municipii reședință de județ, până la nivel de unitate de învățământ. Platforma poate fi accesată gratuit pe www.iov.ro/cityindex/educatie-bac/.
”Am pornit de la o întrebare foarte apropiată de misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare: ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș? Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un oraș are educație «bună» sau «slabă». Vrem să facem datele mai ușor de înțeles și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent. Dacă vrem orașe care să își păstreze tinerii și să atragă oameni, educația trebuie să facă parte din conversația despre dezvoltarea urbană”, spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.
Aplicația cuprinde trei componente principale: profiluri educaționale pentru fiecare municipiu, topuri tematice și o hartă interactivă pe care pot fi urmărite șase categorii de indicatori.
În definirea acestor componente, Indexul folosește indicatori calculați direct din rezultatele candidaților: promovabilitatea oficială și promovabilitatea reală, media la Bacalaureat, ponderea mediilor peste 9, ponderea mediilor de minimum 7, candidații cu medii sub 6 și absenții/neprezentații. Acestora li se adaugă patru indicatori sintetici care descriu dimensiuni mai complexe ale rezultatelor educaționale: excelența, cât de puternic este vârful de performanță; echitatea, cât de echilibrat sunt distribuite rezultatele între filiere, profiluri și licee; robustețea educațională, cât de largă și stabilă este baza elevilor cu rezultate bune și riscul educațional, dimensiunea zonei de vulnerabilitate, calculată prin rezultate sub pragul de promovare, absențe și deficit de promovabilitate reală.
Profilul educațional al fiecărui oraș include scoruri și rezultate, structura pe filiere (teoretică, vocațională, tehnologică) și profiluri, distribuția notelor, evoluția istorică, comparația cu orașe de dimensiuni similare, concentrarea performanței pe licee. Acesta e completat de un diagnostic educațional – de ex: oraș de excelență, oraș cu o bază educațională solidă sau oraș cu risc educațional ridicat – și o secțiune de interpretare a datelor.
Ce aduce diferit Indexul Educației Urbane 2026
Analiza introduce câteva perspective care nu se regăsesc în mod curent în raportările privind Bacalaureatul:
- orașul ca unitate de analiză, cu comparații între cele 41 de municipii reședință de județ și între orașe de dimensiuni similare;
- structura ofertei educaționale, prin ponderea diferită a filierelor teoretică, tehnologică, vocațională și pedagogică și influența acesteia asupra rezultatelor;
- concentrarea performanței, care arată în câte licee sunt generate rezultatele foarte bune ale unui oraș;
- analiza separată a celor șase sectoare ale Bucureștiului;
- distribuția notelor, care permite diferențierea între orașe cu medii generale similare, dar cu structuri diferite ale rezultatelor.
Brăila se distinge printr-un profil în care forța stă mai mult în promovarea largă decât în excelența de vârf. Promovabilitatea de 84,5% este printre cele mai ridicate din clusterul orașelor de 100–200.000 de locuitori, în timp ce ponderea mediilor 9+, de 25,6%, coincide practic cu reperul național. Cu alte cuvinte, avantajul Brăilei este capacitatea de a duce o parte mare dintre candidați peste pragul Bacului, nu o concentrare neobișnuită de note foarte mari.
Există totuși o problemă clară de echitate între trasee: decalajul de promovabilitate dintre teoretic și tehnologic este de 35,3 puncte procentuale. Imaginea este nuanțată de filiera vocațională, care ajunge la 82,7% promovabilitate, peste reperul național de 78,3%, cu rezultate bune la Artistic și Pedagogic. În tehnologic, Serviciile se descurcă net mai bine decât profilul Tehnic. Pentru Brăila, oportunitatea este tocmai această diversitate: există exemple de performanță și în afara teoreticului.Un indicator sintetic confirmă tipul de forță al orașului: doar 12,0% dintre candidații prezenți rămân fără medie finală, al șaselea cel mai bun nivel din țară — cu mult peste ce ar sugera poziția Brăilei la medii mari. Este exemplul cel mai limpede din eșantion al diferenței dintre robustețea bazei și excelența de vârf. Zona de urmărit este ușoara retragere a bazei de 7+ față de media ultimilor ani, un semnal discret care merită monitorizat înainte de a deveni tendință.
