Peste 11.900 de apeluri de urgență au fost preluate și gestionate de dispeceratul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Dunărea” al județului Brăila în prima jumătate a anului 2026. Bilanțul activității, prezentat recent de conducerea instituției, conturează un tablou intens al intervențiilor zilnice – în medie, pompierii și paramedicii brăileni au fost solicitați de 19 ori pe zi.
Statisticile oficiale indică o creștere a numărului general de evenimente față de aceeași perioadă a anului trecut, dar și o ușoară scădere a numărului de incendii. Cel mai mare volum de muncă a revenit, fără îndoială, echipajelor SMURD.
Activitatea operativă a ISU Brăila în semestrul I al anului 2026 s-a materializat în 3.388 de acțiuni de răspuns la diverse situații de urgență, la care au participat serviciile profesioniste, voluntare sau private. Comparativ cu primul semestru din 2025, numărul evenimentelor a înregistrat o creștere cu 198 de intervenții (de la 3.190 la 3.388).
Clasificarea solicitărilor arată clar prioritățile operative:
- 66,15% (2.241 cazuri) – Intervenții S.M.U.R.D.
- 20,60% (698 cazuri) – Alte intervenții.
- 5,02% (170 cazuri) – Asistența persoanelor.
- 4,63% (157 cazuri) – Alte situații de urgență.
- 3,22% (109 cazuri) – Stingerea incendiilor.
- 0,38% (13 cazuri) – Protecția mediului.
Deși pompierii au intervenit la mai puține incendii în primele șase luni din 2026 – 109 incendii, față de 140 în 2025 – consecințele acestora au fost adesea devastatoare.
Eforturile salvatorilor au dus la salvarea a 8 persoane din flăcări și protejarea unor bunuri materiale evaluate la peste 14,2 milioane de lei. Cu toate acestea, bilanțul victimelor rămâne tragic: 5 persoane și-au pierdut viața (3 din municipiul Brăila, 1 din Urleasca și 1 din Roșiori), 11 persoane au suferit răni, iar pagubele materiale distruse au fost estimate la peste 2,2 milioane de lei.
Distribuția incendiilor a fost relativ echilibrată: 57 s-au produs în mediul urban (în scădere față de 64 în anul precedent) și 52 în mediul rural. Ca de fiecare dată, cauzele principale au rămas instalațiile și echipamentele electrice defecte sau improvizate, fumatul în locuri nepermise, coșurile de fum necurățate și mijloacele de încălzire nesupravegheate.
Tot la capitolul foc, ISU notează o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește incendiile de vegetație uscată și gunoi menajer. Au fost înregistrate 79 de astfel de cazuri, o scădere la jumătate față de cele 159 de incendii similare din semestrul I al anului 2025.
Intervențiile medicale au reprezentat grosul misiunilor. Echipajele S.M.U.R.D. au acordat asistență medicală de urgență în 2.241 de cazuri, ajutând 2.175 de adulți și 30 de copii. Paramediicii au fost chemați și la 54 de accidente rutiere, unde au intervenit cu ambulanțe și echipaje de descarcerare.
Timpul mediu de răspuns al echipajelor S.M.U.R.D. demonstrează eficiența sistemului: 5 minute în mediul urban și 19 minute în mediul rural, în timp ce durata medie a unei intervenții a fost de 43 de minute în municipiu și de 66 de minute în comune.
O altă componentă vitală a activității o reprezintă acțiunile Formațiunii de Protecție Civilă. În decursul primelor șase luni, pirotehniștii brăileni au executat 4 misiuni de asanare a teritoriului, ridicând elemente de muniție rămasă neexplodată (inclusiv 5 proiectile calibru 76 mm) din localitățile Latinu și Măxineni. De asemenea, au fost prezenți la o misiune de cercetare și identificare a unor substanțe chimice toxice industriale.
CONCLUZII
Prin activitatea desfăşurată în primul semestru al anului 2026, apreciez că activitatea inspectoratului s-a desfăşurat în condiţii bune şi foarte bune, misiunile operative fiind prioritare, personalul unităţii acţionând permanent pentru îndeplinirea la nivel superior a obiectivelor stabilite.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor din competenţă la un standard ridicat, rezultatele obţinute în domeniile reziliența comunităților, a prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă au fost obţinute şi printr-o colaborare deosebită cu Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, cu membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţile locale de la nivelul municipiului, oraşelor şi comunelor şi nu în ultimul rând cu reprezentanții mass-media care au contribuit la educarea preventivă a cetăţenilor privind riscurile generatoare de situaţii de urgenţă şi a modului de intervenţie în astfel de situaţii.