Tribunalul Brăila a respins acțiunea formulată de 37 de polițiști din cadrul IPJ Brăila care au reclamat condițiile de muncă și obligația de a efectua activități de curățenie în sediile de poliție, instanța concluzionând că activitățile reclamate nu reprezintă muncă degradantă sau forțată.
Reclamanții, susținuți de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, au cerut instanței să constate că sunt supuși unei discriminări pe criteriul locului de muncă (rural față de urban): în timp ce la sediile din mediul urban ale IPJ Brăila există personal contractual de curățenie sau contracte cu firme specializate, la posturile de poliție comunale această facilitate lipsește, iar polițiștii sunt nevoiți să efectueze ei înșiși curățenia. Au solicitat, de asemenea, constatarea unei situații de hărțuire morală la locul de muncă și obligarea instituției la asigurarea unor condiții de igienă corespunzătoare.
Potrivit motivării instanței, Inspectoratul de Poliție Județean Brăila nu are contracte încheiate cu firme private de curățenie, nici în mediul rural și nici în mediul urban. Cu toate acestea, instituția ar fi pus la dispoziția angajaților materiale necesare pentru igienizare, precum detergenți, soluții pe bază de clor, mopuri, saci menajeri și alte produse specifice.
Judecătorii au arătat că reclamanții nu au reușit să demonstreze existența unei obligații impuse oficial polițiștilor de a efectua activități de curățenie generală. În motivare se precizează că nu a fost prezentat niciun ordin, decizie sau alt document din care să rezulte obligativitatea prestării unor astfel de activități și nici dovezi privind eventuale sancțiuni aplicate polițiștilor care ar fi refuzat să facă aceste sarcini.
Instanța a făcut diferența între activitatea de întreținere generală și obligația fiecărui angajat de a păstra curățenia în spațiile pe care le utilizează. Tribunalul a apreciat că menținerea curățeniei în birouri și în spațiile comune, inclusiv toaletele, reprezintă „o normă de conduită și igienă personală”, aplicabilă oricărui salariat.
În hotărâre se mai arată că activitățile reclamate de polițiști se desfășurau în interiorul sediilor și nu aveau caracter ostentativ sau umilitor în raport cu comunitatea. Judecătorii au concluzionat că sarcinile descrise țin de întreținerea curentă a spațiilor de lucru și nu se încadrează în categoria muncilor degradante.
Tribunalul Brăila a mai reținut că lipsa personalului de curățenie reprezintă o situație obiectivă și că nu există dovezi privind o intenție a conducerii IPJ Brăila de a discrimina sau hărțui personalul din mediul rural.
Prin urmare, instanța a respins susținerile reclamanților referitoare la tratamente degradante și muncă forțată, apreciind că obligațiile invocate se încadrează în normele minime de igienă și conviețuire într-un colectiv de muncă.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a formulat recurs.