Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor acuză Administrația Națională a Penitenciarelor de faptul că forțează reorganizarea sistemului penitenciar prin transformarea a șase penitenciare în secții exterioare, fără analize financiare și de impact reale. Printre cele șase penitenciare se află și Penitenciarul Brăila, care la data de 21 august 2025 avea 460 de persoane private de libertate.
Ședința din 20 august a început cu scandal, după ce sindicatele au aflat că Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a trimis la Ministerul Justiției (MJ) un proiect de modificare a Statutului polițistului care lovește dreptul la chirie. Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) avertizează că în loc de economii la buget, reorganizarea pregătită de ANP ar putea genera costuri suplimentare pe care instituția penitenciară nu le-a prevăzut. Aceștia consideră că amputarea funcțiilor de conducere și adâncirea deficitului bugetar reprezintă un risc major al reorganizării „pe repede înainte”.
Documentul de modificare a Statutului polițistului a fost deja postat pe site-ul MJ în transparență decizională, fără nicio consultare prealabilă cu organizațiile sindicale. Gestul a fost calificat drept un moment grav, care aruncă democrația românească înapoi în întunericul anilor de dinainte de 1989, când deciziile erau luate discreționar, peste capul celor vizați. ANP a solicitat sindicatelor să trimită „o formă dorită” pe care s-o analizeze. Sindicatele au înaintat condițiile din Statutul polițistului (MAI) ca etalon minim.
Ședința a fost reluată la ora 15:00, iar după reluarea discuțiilor ANP și-a prezentat planul: șase unități penitenciare vor fi transformate în secții exterioare pentru a masca deficitul de personal și dezechilibrele bugetare. Penitenciarul de la Pelendava scapă de comasare pe motiv de autorizații, iar Miercurea Ciuc rămâne independentă pe criteriul distanței. În schimb, vor fi sacrificate: Brăila (la Galați), Satu Mare (la Baia Mare), Ploiești și Găești (la Mărgineni), Centrul de Detenție Craiova(la Craiova) și Spital Rahova(la Spital Jilava). Sindicatele se opun unei astfel de reorganizări.
Unitățile comasate vor păstra funcțiile de șef de secție și șef tură și unele structuri (e.g. monitorizarea video) dar condiționate de numărul deținuților și de complexitatea activităților.
”În plus, n-am înțeles cum, unele funcții de șef tură vor fi fără indemnizație de conducere, ceea ce înseamnă o diminuare directă a drepturilor celor care vor rămâne să muncească în noile secții. ANP garantează că fiecare funcție „reorganizată” va fi discutată cu sindicatele. FSANP a cerut ca ANP să facă o simulare pe o unitate comasată: de la activități cu deținuții, la comisii de individualizare și liberare, prezentări la instanțe, întâlniri cu judecătorul de supraveghere sau audiențele obligatorii cu deținuții.
Scopul era să se vadă dacă reorganizarea chiar aduce economii sau, dimpotrivă, produce costuri suplimentare. Răspunsul ANP a fost uluitor: instituția a rămas blocată, neștiind cum să facă o astfel de evaluare.
Cu alte cuvinte, reorganizarea se face după ureche, fără cifre și fără studii de impact. Vom insista ca ANP să facă o simulare realistă.Asta am cerut: Realism în luarea măsurilor!”, spun reprezentanții sindicatelor.
Organizațiile sindicale, inclusiv FSANP, au respins acest plan de reorganizare, motivele fiind că nu există analize financiare, nu există optimizare reală a activităților și riscul este de adâncire a deficitului bugetar și financiar.
FSANP a anunțat reacție, urmând ca acțiunile să fie coordonate împreună cu celelalte organizații din sistem. Ne dorim ca reforma să vizeze digitalizarea, debirocratizarea și simplificarea activităților curente, nu barda în drepturi de personal și heirupisme ANP-iste în numele „sfântului deficit”.
”ANP forțează o reorganizare improvizată, grăbită, fără simulări reale și fără respect față de polițiștii de penitenciare vizați.
Șase unități sunt sacrificate, funcțiile de conducere sunt amputate, iar angajații sunt lăsați fără drepturi câștigate cu greu din cauză că sistemul nu e în stare să sancționeze abuzurile.
În loc de economie, avem un potențial colaps și riscul de a băga sistemul penitenciar într-o criză și mai mare decât cea de azi”, au concluzionat reprezentanții FSANP.