Luni, 24 ianuarie, de Ziua Unirii Mici, pe scena teatrului “Maria Filotti” am urmărit un spectacol muzical foarte potrivit cu această sărbătoare. A fost, cum se spune, un concert „de zile mari”. Pe scena teatrului a urcat Mihai-Bogdan Simion alături de taraful său de lăutari…
Pentru cei care nu știu încă, Mihai-Bogdan Simion are 31 de ani. Este lăutar și cântă la cobză. A absolvit Facultatea de Litere și are un docorat (adevărat) despre imaginea regelui Carol I în presa vremii sale. Colindă țara în lung și-n lat și culege folclor autentic, atâta cât a mai rămas nealterat de vremuri.
Făcând o frumoasă reverență publicului brăilean și Brăilei, Mihai-Bogdan Simion a intepretat câteva melodii cântate, în perioada interbelică, de… brăilenii Cristian Vasile și Jean Moscopol. A urmat minunata baladă a Chirei-Chiralina în varianta cântată, la începutul secolului, de lăutarul Petrea Crețu Solcan. A continuat cu alte balade culese de el însuși prin satele țării.
A fost acompaniat de 4 muzicanți la fel de talentați, de fapt lăutari pe care artistul i-a selectat cu cu grijă și i-a adus alături de el. La țambal, Nelu Răducanu. La acordeon, Cornel Nacșu. La contrabas, Robert-Adam Szoltan. Iar la vioară, Mandi Pană.
Să mai spunem că, în aceeași memorabilă seară, frumusețea muzicii s-a împletit cu calitatea discursului despre muzică. Artistul a amintit că muzica lăutărească a luat naștere la oraș, că tangoul a intrat în România, cel mai probabil, prin porturile dunărene, adus de marinari. A vorbit de datoria de a culege, păstra și aduce la cunoștința celor mai tineri muzica autentică țărănească. Și asta cât mai repede, cât încă mai sunt în viață cei care o pot interpreta.
Mihai-Bogdan Simion este un mare pasionat de muzică, de care s-a apropiat în familie. A citit opera lui Eminescu din scoarță-n scoarță și frecventează regulat Biblioteca Academiei Române. Știe să facă spectacol, dar pune în evidență muzica și versurile pe care le interpretează. Are, așa cum îi place să spună despre alții, intuiție și inteligență artistică.
Cu totul remarcabil la Mihai-Bogdan Simion este amestecul, rar întâlnit, între erudiție și simț artistic. Pe căt de bun cunoscător al istoriei muzicii, pe atât de bun artist vocal. Pe căt de bun vorbitor al limbii române, pe atât de bun cântăreț la cobză. Dacă adăugăm o bine stăpânită ierarhie a valorilor, un acut simț critic și o mare modestie, avem portretul unui tânăr cu totul neobișnuit. Adică a unui “fenomen”, cum ziceam…
Articol semnat de Dan Rotaru