Premierul Florin Cîțu folosește Planul Național de Redresare și Reziliență în scop personal. Motivul pentru care liberalii nu au vrut să discute PNRR în Parlament este că banii primiți de la UE urmează a fi folosiți de Cîțu pentru a-și asigura șefia partidului prin cumpărarea foștilor baroni PDL și a actualilor baroni PNL . Localitățile din România fără miză pentru congresul PNL sunt ignorate de Guvern, banii fiind alocați în mod discreționar pe criterii politice. Zone întregi din România sunt condamnate la subdezvoltare. În timp ce pentru metroul din Cluj se alocă 1 miliard de euro, regiunea Brăila – Galați nu a primit niciun euro din PNRR. La fel proiectele depuse de unii dintre cei mai competenți președinți de CJ din România au fost respinse pe criterii politice și nu au primit niciun ban.
Guvernarea antinațională a PNL deschide din nou ușa pentru FMI, care în evaluarea de țară a României anunță deja măsuri dure de strângere a curelei. Ca o stranie coincidență ”recomandările” propuse de FMI se suprapun cu programul de austeritate asumat de Cîțu în fața Comisiei Europene pentru a împrumuta 15 miliarde de euro prin PNRR. Ne vom întoarce la austeritatea de pe vremea tandemului Boc –Băsescu.
FMI cere lărgirea bazei de impozitare.
- Guvernul Cîțu și-a asumat în PNRR creșterea taxelor și creșterea impozitului pe proprietate.
FMI cere temperarea creșterii salariilor și pensiilor din sectorul public.
- Guvernul a înghețat deja orice creștere salarială și de pensii și s-a angajat prin PNRR să mențină această înghețare. Aceasta se traduce într-o scădere a veniturilor și a puterii de cumpărare date fiind scumpirile uriașe mai ales la combustibili, utilități și alimente de bază, care au avut loc și care urmează (majorări cu 10% la energie electrică, 20% la gaze).
FMI cere flexibilitatea cursului valutar.
- Dată fiind creșterea prețurilor și deficitul comercial uriaș (record de 2,25 miliarde de euro în primul trimestru al anului), flexibilitatea cerută de FMI înseamnă devalorizarea monedei naționale, care deja tinde să atingă 5 lei pentru un euro.
PSD nu va susține actuala formă a PNRR și va face demersuri la Comisia Europeană astfel încât Planul să nu fie transformat într-o afacere de partid. Iată de ce se impune cu necesitate ca proiectele zonei Brăila – Galați să fie incluse în programul de finanțare (Brăila are 8 proiecte în valoare de 80 milioane de euro), iar Guvernul PNL să dea dovadă de echilibru și profesionalism și fondurile să se acorde pe măsura importanței proiectelor, nu pe criteriul culorii politice.