Banii europeni sunt singura șansă pentru reducerea decalajelor dintre Brăila și județele din vest, consideră Alexandru Bucălău, candidat din partea PNL pe lista de consilieri județeni.
Alexandru Bucălău are 34 de ani și este notar public în orașul Ianca. El consideră că administrația publică trebuie să se adapteze realităților mileniului III și că soluția pentru eliminarea birocrației și a cozilor de la ghișee stă în digitalizare.
Proiectul său cuprins în Programul de guvernare locală al PNL vizează eliminarea hârtiilor la nivelul administrației publice județene. Bucălău crede că singura șansă pentru reducerea decalajelor dintre județul Brăila și județele din vestul țării o reprezintă accesarea fondurilor europene și avertizează că PSD și-a demonstrat incompetența în acest domeniu. ”Brăila este pe ultimul loc la atragerea fondurilor europene”, spune el. Alexandru Bucălău candidează pentru un post de consilier județean pe lista deschisă de Marian Căpățână și Alexandru Dănăilă.
– Conducerea PNL Brăila a inclus în Programul de guvernare locală proiectul dumneavoastră legat de debirocratizarea și digitalizarea administrației la nivel județean. Vă rog să-mi spuneți în câteva fraze care ar fi avantajele implementării acestui proiect.
– În primul rând, prin digitalizarea si aparatului administrativ, cetățenii ar scăpa de prea bine cunoscutele cozi de la ghiseele instituțiilor. O administrație publică fără hârtii este mai suplă, mai eficientă și îi scutește pe contribuabili de cozi și de plimbări obositoare de la un ghișeu la altul. Este umilitor și revoltător ca, după 30 de ani, românii să continue să stea la cozi pentru documente emise de instituții ale statului, documente pe care le solicită alte instituții ale statului. Este frustrant, dar și nesănătos, în actualul context sanitar. Sistemul propus de noi creează o comunicare online între instituții și toate documentele pot fi transferate și validate în format electronic. Spre exemplu, în momentul de față, un certificat fiscal emis de catre direcția de taxe si impozite din oricare primărie de județ poate dura până la 3 zile pentru a fi eliberat, or e vorba de consultarea unei baze de date și eliberarea rezultatului, lucru care, online, ar trebui să se facă instantaneu. De asemenea colectarea taxelor și impozitelor de la populație s-ar putea face mult mai bine prin mediul online. La ora actuală, pe platforma ghiseul.ro sunt doar două primării din județul Brăila la care se pot plăti taxele si impozitele online.
– Pentru un astfel de proiect este nevoie și de finanțare. De unde și cum pot fi atrași bani pentru un astfel de proiect ?
– Implementarea acestui proiect se va realiza sub coordonarea Autorității pentru Digitalizarea României, instituție nou înființată în acest an și care are rolul de a realiza si de a coordona implementarea strategiilor și a politicilor publice in domeniul transformării digitale și societății informaționale. Sursa de finanțare pentru acest proiect o reprezintă fondurile puse la dispoziție de către Uniunea Europeana care a alocat pentru exercițiul financiar 2021-2027 peste 7 miliarde euro în vederea digitalizării aparatului administrativ. Într-o administrație liberală Consiliul Județean va avea ca prioritate atragerea de fonduri europene.
– Cum credeți că o să arate Brăila în 2030?
– 2030 pare îndepărtat, dar, în fond, e vorba de doar 10 ani. Ei bine, îmi place să cred că în 10 ani, cu o echipă liberală la conducerea administrației publice locale, Brăila poate să recupereze o parte din diferența investițională față de județele din vestul țării, diferență vizibilă la ora actuală și care poate fi cuantificată într-un dezavantaj economic clar. Îmi doresc așadar că Brăila anului 2030 să fie în primele 3 județe din țară la atragerea fondurilor europene – este, în fond, singura șansă pentru a recupera diferențele uriașe față de județele din vest. Pentru asta e nevoie de o schimbare majoră. O schimbare care poate începe în 27 septembrie cu debarcarea PSD de la conducerea municipiului Brăila și a județului, apoi cu schimbarea efectivă a felului în care se administrează județul. Dacă vom continua însă cu asemenea politici lipsite de viziune și de interes pentru economie, viitorul nostru va fi sumbru. Gândiți-vă că, în acest moment, sub administrarea PSD, Brăila este pe ultimul loc la atragerea fondurilor europene. Dincolo de cuvinte, trebuie să înțelegem că fiecare euro din această diferență de fonduri atrase înseamnă creșterea decalajului dintre Brăila și județele dezvoltate. Cu cât suntem mai în coada clasamentului, cu atât vom rămâne și mai în urmă. Asta va duce la o migrare a forței de muncă, la o îmbătrânire din ce în ce mai accelerată a populației, la o degradare culturală și educațională. Este ceea ce a făcut aici PSD vreme de 30 de ani. Trebuie să oprim goana asta spre prăpastie.