Abandonul scolar reprezinta o problema a sistemului romanesc de invatamant insuficient tratata care are nevoie de actiuni urgente. Este un fenomen serios si larg raspandit care ar trebui sa fie o prioritate pentru toti cei implicati in procesul de educatie: politicieni, factori de decizie, parinti, profesori si elevi.
In ultima perioada de timp, abandonul scolar, este in crestere constanta, avand multiple motive.
O situatie ingrijoratoare in invatamantul actual, o reprezinta rata abandonului scolar care creste in fiecare an, ajungand ca anul trecut sa se dubleze, fata de anii precedenti. Cauza principala care face ca majoritatea elevilor sa abandoneze scoala, o reprezinta situatia materiala precara a familiei, modelul educational oferit de parinti, dezorganizarea familiei sau migratia in alte tari. Un al motiv, pentru care renunta la studii unii dintre elevi, il constituie influenta nefasta a anturajului cu care le place sa se inconjoare, fiind indemnati la furturi, violuri, talharii si alte fapte reprobabile. Altii, chiar daca au o situatie materiala mai buna decat colegii lor, din dorinta de a avea proprii bani si de a nu mai depinde de “alocatia” de buzunar pe care o primesc de la parinti, se lasa de invatatura in speranta ca-si vor gasi de munca.
Dintre toate aceste situatii expuse, cel mai grav caz este cel al elevilor obligati sa renunte la studii din vointa altora. Acestora li se impune renuntarea la scoala din motive care nu tin de ei, ca de exemplu imposibilitatea propriei familii de a le asigura strictul necesar pentru a putea participa la cursuri, lucruri de genul uniforma, incaltaminte, rechizite, etc.
De aceea, din ce in ce tot mai multi elevi, incepand de la cele mai fragede varste, sunt determinati sa abandoneze scoala, neavand cum sa urmeze cursurile unui liceu, preferand sa urmeze o scoala profesionala care sa le permita sa practice o meserie, pentru a se putea intretine, atat pe ei, cat si pe membrii familiei din care provin.
“Acum se lucreaza impreuna cu Ministerul Educatiei, chiar zilele trecute domnul ministru ne-a precizat ca posibil abandonul scolar pe care noi il declaram la Uniunea Europeana, datele sa nu fie reale. Deoarece este posibil sa avem situatii din acestea de baza de date precum toti copii de la gradinite se duc la clasa intai si acolo ne vor aparea si situatiile, va dau un exemplu; un parinte pleaca de aici si se muta in Alba sa munceasca acolo. Copilul era clasa a V-a si se duce acolo si spune ca nu mai are timp sa se duca la scoala “X” sa anunte transferul. Asta este una din situatiile de abandon sau, parintii pleaca la munca in strainatate cu copii, dar asta nu inseamna ca isi abandonau scoala. Acestia pleca cu copii si continuau studiile de la clasa in care erau. Acesta este abandon? Conducerea scolii de la noi declara un fel de abandon ca nu a mai venit copilul la scoala si se raporta abandon. Din acest motiv lucram cu domnul ministru si tot ministerul sa vedem o situatie corecta a abandonului scolar”, a declarat profesor Iulian Danielescu, inspector scolar general, al ISJ Braila.
La nivelul scolii, situatiile de abandon pot fi determinate de repetentiile repetate si frecvente, de integrarea insuficienta în colectivul clasei de elevi sau de calitatea relatiilor cu profesorii si cu colegii. De asemeni la nivelul scolii sunt foarte putine actiuni care sa previna abandonul scolar. Cadrele didactice pot avea un rol important în prevenirea abandonului scolar timpuriu, deoarece sunt in permanent contact cu elevii, pot identifica si diagnostica problemele acestora si pot atrage atentia autoritatilor sau organizatiilor non-guvernamentale competente pentru a interveni la nevoie.
“Este grav ca unii copii sa fie obligati sa paraseasca scoala, pentru ca parintii lor nu au cu ce sa-i intretina. Dar si mai grav este pentru cei care, sub influenta prietenilor, lipsesc de la cursuri fara stirea familiei, fiind obligati, in final, sa abandoneze scoala din cauza notelor proaste si a numarului incredibil de mare de absente”, este convinsa Irina Moise, o braileanca care are, la randul sau, un copil ce este elev al uneia din scolile generale din Braila.
“Mi se pare dur faptul ca unii copii au reale capacitati intelectuale dar pe care nu le pot folosi la capacitate maxima, pentru simplul motiv ca propria familie este prea saraca pentru a-i permite sa studieze, asa cum ar merita. Ce sa mai spun de cei care provin din familii instarite si care nu apreciaza sansa pe care o au, de a beneficia de niste lucruri la care alti copii doar viseaza?”, sustine Anisoara M., o alta braileanca, mama a unor copii care studiaza la gimnaziu.
În Romania, datele arat? ca rata abandonului scolar a crescut cu o treime in ultimii 9 ani.
Pentru copiii care renunta la scoala viitorul inseamna, mai mult ca sigur, somaj, saracie si, in cele din urma, marginalizare.