Prima zi de Paste este sarbatorita diferit de Credinciosii ortodocsi si greco-catolici din toate colturile lumii. Si in tara obiceiurile difera de la o zona la alta. Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul romanilor, de a trai clipe de bucurie, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii.
In prima zi de Paste mai exista obiceiul de a purta haine noi, in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.
La intoarcerea de la slujba de Inviere, toti membrii familiei obisnuiau sa se spele pe fata cu apa neinceputa, luata dintr-un izvor, in care se puneau un ou rosu si un ban de argint, pentru a fi sanatosi, cu fata frumoasa si cu noroc la bani zicand: “Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma doreasca si sa ma astepte, asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor.”
Atunci cand se da cu banul pe fata, se spune: “Sa fiu mandru si curat ca argintul”. Iar fetele zic: “sa trec la joc din mana-n mana, ca si banul”, “sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa.” In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca, daca te speli cu el, vei fi onorat ca busuiocul.
Un alt obicei din prima zi de Paste este ca, dupa ce s-au intors de la slujba de Inviere si au luat anafura, toti ai casei sa manance un ou rosu si pasca, pentru a fi sanatosi ca oul si curati ca pasca. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.
In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte vreme, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.
Prima masa festiva de Paste incepe cu ciocnitul oualor. Cel mai varstnic barbat din casa este cel care initiaza festivitatea, fiind primul care ciocneste ou rosu cu sotia sa, apoi cu toti ceilalti aflati la masa.
Fiecare membru al familie trebuie sa manance mai intai un ou sfintit dupa care consuma din toate bucatele sfintite la biserica. Abia dupa aceasta se poate manca din celelalte feluri de mancare asezate din abundenta pe masa festiva.
In dupa-amiaza primei zile de Pasti, inainte de vecernie sau dupa aceasta, lumea satului, tineri si batrani, se aduna in curtea bisericii pentru a ciocni ritual oua, pentru a bate toaca si a trage clopotele, petrecand impreuna clipe de neuitat.