Tara a tuturor anomaliilor posibile, Romania inregistreaza cea mai mare aglomerare de contraziceri logice pe metru partat.
Neputand sa tina drumul drept catre un scop anume, Romanica noastra, impreuna cu aproape intreaga sa clasa politica, vai de ea, da din gard in gard, ba pe stanga, ba pe dreapta, intr-o incercare haotica si disperata de a mima, macar, normalitatea.
Ca in fiecare decembrie de dupa anul 1989, si acum, in zilele pe care le parcurgem in prezent, presa, fie ea tiparita, fie on-line, fie cea televizata, este asaltata de catre o parte a celor care au iesit in strada atunci, demult, acum 23 de ani, pentru a se razboi cu clanul Ceausescu. Ceea ce este foarte normal, perioada de timp care a trecut de atunci nereusind sa aline durerea pierderilor suferite, nereusind, de asemenea, sa astampere pierderea unor idealuri ale strazii, clamate, iata, si in anul 2012, fapt care arata ca ele, aceste idealuri, nu au fost, inca, indeplinite in totalitate.
Ca unul care m-am aflat, si eu, printre multi altii, cum se spunea atunci, „pe baricade”, dar fara ca, mai tirziu, sa-mi revendic, material, aceasta stare de „revolutionar”, nu reusesc sa-mi amintesc daca, prin toate locurile pe unde am umblat in acea perioada tulbure, vreunul dintre cei cu care am stat „umar la umar” sa fi dorit ca Romania sa (re)devina mornarhie.
Aceasta tema nu a fost revendicata, ca ideal acceptat, de catre Revolutia din Decembrie ’89. Ceea ce se intampla de un numar de ani, adica amestecarea, in ajunul sarbatorilor Cracinului si al comemorarii celor care au pierit, de gloante ucigase, in acele zile, a unei asa-zise Case regale (suntem, totusi, o Republica), mi se pare o impietate. Gestul, repetat, al unor persoane care nu au avut nicio relevanta in schimbarea regimului comunist din Romania, de a se impopotiona cu denumiri si grade sociale inexistente in actuala Constitutie a Tarii, votata si ras-votata de catre cetateni, constituie, in cel mai bun caz, o gluma.
Ce m-a facut sa gandesc si sa scriu aceste randuri? Aparitia, in presa, a unui comunicat al „Biroului de presa al Majestatii Sale Regele Mihai”, prin care suntem anuntati, noi, cetatenii acestei Republici, ca „Familia Regala a Romaniei va petrece sarbatorile de iarna la Castelul de la Savarsin. In aceasta perioada, la resedinta regala din Savarsin vor avea loc mai multe evenimente, printre care si decernarea unor titluri pe care Regele Mihai le va conferi mai multor companii. Intreaga Familie Regala a Romaniei (!?) se va afla cu prilejul Craciunului si a Anului Nou la Savarsin – alaturi de Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana vor fi Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare, Principele Radu, Principesa Maria, Principele Nicolae si sora lui, Elisabeta Karina. Incepand cu 22 decembrie, pe la castel vor trece mai multe grupuri de colindatori. Pe 23 Familia Regala va oferi 300 de pachete cu daruri familiilor nevoiase din Savarsin. Tot pe 23 decembrie, de la ora 14, Regele va conferi titlul de ‹‹Furnizor al Casei Regale a Romaniei›› mai multor companii”.
Nu fac, aici, dezbateri de istorie, nu este specialitatea mea, nu contest dreptul altui cetatean de a se numi cum doreste, de a se manifesta cum crede el de cuviinta. Dar bagarea pumnului in gura, impunerea, de catre un grup nesemnificativ, ca numar, deci o minoritate, a unei stari nenormale, neconstitutionale, la urma urmei, devine, prin repetare, agasanta.
Vor fi, desigur, si dintre aceia care, dand ochii peste cap, ma vor acuza ca acest text este un atac de lez-majestate, ca nu as avea dreptul de a ma lega de singurul monarh/martor al incheierii Celui de-al doilea Razboi Mondial, bla, bla, bla.
Monarhistii de serviciu sa nu uite, insa, ca, totusi, si eu sunt un cetatean al acestei tari si, deci, am dreptul la opinie.
Nu mi-am dorit niciodata si cred ca nu-mi voi dori cat voi mai trai, sa dau scurteica de cetatean pe hlamida de vasal.
Traim in anul 2012, nu in 1944. Cine doreste altceva, sa spuna. De-abia ne-am obisnuit cu referendumurile. Si subiectul „monarhie sau republica” poate fi tiparit pe un buletin de vot.
Asta, ca sa ne fie clar ce dorim sa fim, macar de acum/atunci incolo, si sa nu mai bestecaim din gard in gard, dand cu capul cand in monarhie, cand in republica.
Firma „Regele Mihai srl.” nici nu este, macar, inregistrata la Registrul Comertului.