Programul de guvernare PNL propune un model economic şi social complex, bazat pe stabilitate fiscală, investiții strategice, modernizare digitală și tranziția la economie verde și circulară. Până acum, guvernarea liberală a demonstrat că poate adopta politici publice care produc convergență către niveluri de venit mai ridicate, comparabile cu cele din alte state din Europa Centrală și de Est, precum și cu cele din statele membre ale Zonei Euro. PIB-ul pe cap de locuitor (în termeni de paritate a puterii
de cumpărare standard) a trecut de 79% (2023) din media Uniunii Europene, în creștere de la 40% față de momentul aderării României la UE în 2007.
Scenariul de dezvoltare avut în vedere este unul conservator, în care economia românească va intra pe un trend de creștere susținută, dar în care s-au menținut ipotezele manifestării incertitudinilor privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu. În acelaşi timp, perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziţiei energetice cât şi a celor provenite din procesul de consolidare fiscală, în contextul implementării noului cadru de guvernanţă fiscală al UE.
PNL vine în acest sens cu o viziune realistă, de revenire a creşterii economice peste 3%, pornind de la 2% în prezent, în condiţiile menţinerii contextului extern dificil şi a necesităţii corectării dezechilibrelor de cont curent şi bugetar, a reducerii relative a datoriei publice, concomitent cu majorările salariale şi ale pensiilor ca elemente obligatorii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, fapt care este posibil prin limitarea consumului guvernamental şi a eficientizării cheltuielilor publice. Totodată, trebuie
menţionat că previziunile nu iau în calcul la acest moment efectele pozitive ale aderării României la spaţiul Schengen, impactul fiind semnificativ la nivelul serviciilor, în special al transporturilor, dar şi asupra investiţiilor străine. O primă evaluare conduce la ideea posibilităţii majorării creşterii economice cu circa 1 punct procentual, peste nivelul de 4%.
Scenariul PNL pentru perioada 2025 – 2028 se bazează pe aportul important al cererii şi al investiţiilor în condiţiile unei temperări a contribuţiei negative a exportului net. Totodată, se aşteaptă o intensificare a activităţii în unele domenii din sectorul serviciilor, precum şi îmbunătăţirea colectării impozitelor nete pe produse şi reducerea
fraudei TVA. Estimările privind evoluţia economiei naţionale prevăd dinamici medii anuale de creștere a produsului intern brut de 3,0%.
Abordarea mai prudentă a avut în vedere o revenire mai lentă a economiilor europene, în special a Germaniei, dar şi de continuare a reformelor structurale şi de consolidare bugetară. De asemenea, previziunile au luat în considerare o redresare graduală a sectorului industrial, în condiţiile persistenţei unui mediu economic extern încă nefavorabil pentru acest domeniu în prima parte a intervalului de prognoză şi dezvoltarea unui program de reînnoire industrială cu efecte favorabile în timp. Construcţiile, sprijinite de finanţările externe şi interne ale proiectelor investiţionale din cadrul bugetar pe termen mediu, vor continua să reprezinte activitatea cea mai dinamică din economie, cu o evoluţie medie anuală superioară celei a produsului intern brut. Concomitent, sectorul serviciilor se va situa pe un trend ascendent, ca și sectorul industrial, stimulat de competitivitatea în creștere a produselor autohtone pe piața externă.
În ceea ce priveşte ţara noastră, s-au făcut paşi importanţi în procesul de ajungere din urmă a țărilor dezvoltate. Dacă la data semnării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană în anul 1995 ne situam la 31% din media comunitară din punct de vedere al PIB/locuitor în PCS, s-a ajuns la momentul aderării la circa 40%, pentru ca în anul 2008 să depăşim jumătate din media UE (52%). Odată cu aderarea la spaţiul UE procesul de catching up s-a accelerat. Astfel cu un PIB/locuitor de 29.970 PCS, ne situăm astăzi la 79,3% din media UE, cu 39 puncte procentuale mai mult decât la momentul aderării.
Prin progresul făcut de ţara noastră, în procesul de reducere a decalajelor, este de remarcat şi faptul că dacă până în anul 2005 ne situam pe ultimul loc, începând cu 2006 am devansat Bulgaria şi din 2018 am trecut înaintea Croaţiei. Progresul a continuat cu depăşirea Greciei şi Letoniei în anul 2019, pentru ca începând cu 2021 să întrecem Slovacia, iar din 2023 şi Ungaria. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, la nivelul anului 2023, PIB/locuitor în PCS a avut cea mai mare valoare în Luxemburg, depăşind cu 138% media UE, iar la polul opus s-a situat Bulgaria cu doar 64% din media UE.
În prezent ţara noastră se clasează, într-un top al statelor membre, pe poziţia 21 înaintea Ungariei (76%) şi după Polonia cu 80%. Poziţionarea României pe o treaptă superioară este rezultatul procesului de recuperare rapidă a economiei în perioada 2021-2022. Procesul de reducere a decalajelor faţă de ţările membre UE va continua şi
în perioada următoare, o atenţie deosebită fiind acordată diminuării diferenţelor de dezvoltare dintre regiunile României, jalon care poate fi atins printr-o alocare judicioasă a resurselor financiare alocate prin PNRR şi Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi care vor asigura o creştere economică durabilă şi sustenabilă. În aceste condiţii, estimăm că România în guvernarea PNL poate ajunge la 90% din media europeană a PIB-ului pe locuitor în PCS.
Publicitate electorală – Material realizat de ProBraila pentru Partidul Național Liberal – filiala Brăila. CMF 11240002