Dezbaterea publică de la Chișcani, în care urma să se ia o decizie în privința acordării avizului de mediu solicitat pentru scoaterea din fondul forestier a 13 hectare din Pădurea Stejaru, în vederea construirii unui aşa-numit „Complex Sportiv şi Social”, a fost amânată. Decizia a fost luată de conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila în urma presiunii făcute de cei care au venit să participe la respectiva şedinţă şi care au considerat că sala aleasă este total improprie. Dezbaterea va fi reprogramată într-un termen de 45 de zile.
Dezbaterea programată pentru marți, la ora 14.00, în sală de şedinţe a Primăriei Chiscani nu s-a mai desfășurat din cauza faptului că mulți dintre cei care au venit la Chiscani nici nu au putut intra în sală să-și exprime un punct de vedere, deși numărul acestora a fost mult mai mic decât se așteptau susținătorii ideii de salvare a Pădurii Stejaru.
Printre participanţi s-au aflat consilierul municipal Dan Păun, reprezentantul asociaţiei „Green”, Codruţa Nedelcu, reprezentanta asociaţiei „Arin” şi caricaturistul Costel Pătrăşcan – cel care a avut iniţiativa strângerii de semnături din partea brăilenilor ce se opun defrişării Pădurii Stejaru, alături de alți susținători din partea societății civile, Cristian Techiu, Constantin Teodorescu, Lucian Căprariu
N-au lipsit nici politicienii, deputatul Marian Dragomir fiind prezent la întâlnire, dar și președintele interimar al CJ Viorel Mortu, consilierii municipali Simona Drăghincescu și Adrian Traian, consilierii județeani Gheorghe Chiru, Ovidiu Nechita, Nicu Niță și Ionel Avram.
Grupul investitorilor care intenţionează să defrişeze o parte din Pădurea Stejaru, pentru a construi un complex sportiv şi rezidenţial, face în continuare demersuri pentru a-şi atinge ţinta. Deocamdată, singura piedică în calea acestei intenţii este faptul că încă nu s-a obţinut acordul de mediu.
În luna aprilie a acestui an, grupul de lucru constituit la nivelul APM Brăila nu a acceptat varianta raportului de mediu întocmită de firma angajată de investitori – „Ceprohart” SA -, solicitând să i se adauge mai multe precizări. Nici până în momentul de faţă dosarul nu a fost completat conform cerinţelor legale, astfel încât să se poată da avizul de mediu pentru defrişarea suprafeţei de pădure.
Pe lista iniţiatorilor proiectului, aşa cum apare ea în varianta raportului de mediu întocmit de firma „Ceprohart” SA Brăila, nu figurează nume de foarte mare notorietate pe plan local. Sunt 14 persoane care nu s-au făcut remarcate până în prezent nici în mediul de afaceri, nici în cel politic. Este vorba despre Virgil Voicu, Ionel şi Gabriela Stănilă, Alexandra Periverzof, Cristian-Jean Mîrza, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Otilia şi Cristian Niţă, Elena şi George Iurov, Costel Guruianu, Valentin şi Gina Chisoceanu.
De remarcat, totuşi, faptul că printre iniţiatorii proiectului se află rude ale unor personaje politice care ocupă în prezent funcţii importante în administraţia locală. Astfel, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, fostul secretar al Primăriei Brăila şi fost subprefect al judeţului.
Terenul pe care vor să construiască cei 14 investitori nu mai face parte din fondul silvic al statului de aproape trei ani, de când a trecut în proprietate privată. Conform conducerii Direcţiei Silvice Brăila, schimbul de proprietate s-a făcut în baza unui articol al Legii 2047/2005, declarat neconstituţional între timp.
În anul 2008, Manuela Carmen Toma, din Bucureşti, moştenitoarea moşierului brăilean Mihalache Petrescu, a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 31,5 ha teren forestier. Înainte de naţionalizarea comunistă, Mihalache a avut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la ora formulării cererii de retrocedare, aşa încât solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferă în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase.
Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate.
Gheorghe Periverzof, reprezentantul grupului de investitori, a fost implicat şi în procesul de revendicare a unei porţiuni din clădirea Teatrului „Maria Filotti”.