Klaus Iohannis este noul președinte al PNL, el primind sâmbătă, la congresul liberalilor, votul a 1334 de delegați, în timp ce contracandidatul său, Ioan Ghise, a fost votat de doar de 144 de delegați, 41 de voturi fiind nule. În discursul de după anunțarea rezultatului votului, Klaus Iohannis a susținut că este în măsură să confirme că „PDL a acceptat” ca noua formațiune politică rezultată din fuziunea PDL-PNL să se numească PNL. El a supus ulterior la vot fuziunea cu PDL, care a fost votată în majoritate de participanții la Congres. În cadrul congresului de sâmbătă, noul președinte PNL, Klaus Iohannis, a propus de asemenea ca rezoluția privind desemnarea candidatului la prezidențiale să fie amânată. Potrivit unor surse, PNL își va desemna candidatul la prezidențiale în urma unui sondaj, probabil în august-septembrie.
Congresul PNL, convocat pentru alegerea noii conduceri a partidului, a început, sâmbătă în jurul orei 10.00 și s-a încheiat aproape de miezul nopții. Pe Ordinea de zi s-au aflat prezentarea și adoptarea rezoluțiilor – „Fuziunea PNL cu PDL”, „Aderarea la grupul PPE din PE”, „Stabilirea nominală a candidatului PNL pentru funcția de președinte al României”. Ultima rezoluție a fost însă amânată pentru sfârșitul lunii august în urma faptului că și Crin Antonescu a anunţat că vrea să fie cel care va intra în cursa pentru Cotroceni, condiţii în care Klaus Iohannis a decis să retragă Rezoluţia şi să o trimită în Delegaţia Permanentă. La reuniunea liberalilor au participat și liderii PDL Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Gheorghe Flutur, precum și președintele partidului Forța Civică, Mihai-Răzvan Ungureanu.
Moţiunea cu care a candidat Klaus Iohannis se intitulează „Pentru un deceniu de liberalism, prosperitate şi stat de drept”. În ea se precizează că „unificarea PNL cu PDL înseamnă transformarea formaţiunii politice a dreptei în partidul determinant al guvernări, partid în jurul căruia se vor construi majorităţi, în jurul cărui vor gravita alte formaţiuni politice şi nu invers”.
„Vom reuşi, astfel, să schimbăm radical toată scena politică. PNL va deveni, astfel, busola politicii româneşti”, se arată în documentul asumat de Klaus Iohannis.
Funcţia de secretar general îi va reveni lui Marian Petrache, preşedintele PNL Ilfov, cel care a condus şi campania pentru europarlamentare. Secretarul general nu va fi ales de Congres prin vot uninominal, ci de către membrii Biroului Permanent Naţional.
Noua structură a PNL are în componență un număr de 31 de vicepreședinți, iar din Biroul Politic Național fac parte toți președinții de organizații teritoriale, primarii de municipii reședință de județ și președinții de Consilii Județene. Astfel că liderul liberal, Cătălin Boboc, avea deja asigurat un loc în BPN, iar în cursa pentru unul dintre cele 31 de posturi de vicepreședinți s-a înscris și deputatul de Brăila, notarul Vasile Varga. La alegerea vicepreședinților în sala unde s-a desfășurat Congresul au circulat deja tradiționalele bilețele, pe marea majoritate dintre ele figurând și numele liberalului brăilean pentru a fi votat.
În jurul orei 23.30 s-au anunțat cei 31 de vicepreședinți PNL aleși, iar aceștia sunt: Cristian Adomniței, Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Alina Gorghiu, Dan Motreanu, Marin Almăjanu, Cristian Bușoi, Marius Nicoară, Victor Paul Dobre, Florin Alexe, Răducu Filipescu, Cornel Popa, Mihai Voicu, Nicolae Robu, Rareș Mănescu, Ciprian Dobre, Cristian Buican, Eduard Hellvig, Mircea Moloț, Sorin Frunzăverde, Nini Săpunaru, Lucia Varga, Vasile Varga, Stelian Dolha, Mircea Roșca, Aristotel Căncescu, Vasile Mustățea, Daniel Popescu, Florin Țurcanu, Gigel Știrbu și Marcel Vela. Numărătoarea voturilor a durat aproximativ 6 ore.
Mai mulți liberali rămași în afara structurilor de conducere și-au anunțat intenția de a părăsi PNL. Printrei cei care și-au exprimat intenția de a se alătura grupului lui Tăriceanu se află: Daniel Barbu, Daniel Chițoiu, Grațiela Gavrilescu, Andrei Gerea, Nicolae Alexandri, oameni cunoscuți ca apropiați ai ideii de USL.