Cand se vinde un teren agricol, prima intrebare a cumparatorului se refera la categorie. Putina lume stie insa raspunsul corect. Va prezentam, in premiera, clasificarea terenurilor agricole de pe intreg teritoriul judetului nostru si harta reala a acestora.
De acum inainte, cititorii nostri vor sti foarte precis ce fel de teren agricol vor cumpara.
Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, terenurile agricole se clasifica in urm?toarele 5 clase de pretabilitate la arabil: I, II, III, IV si V. Cele mai severe limitari se întalnesc la terenurile din clasele a IV ?i a V-a care, in judetul Braila, ocupa 11,5% din teritoriu. Dintre acestea cca. 4,3% sunt terenuri neproductive.
Clasa I. (Foarte buna)- Terenuri fara limitari in cazul utilizarii ca arabil care ocupa 48.615 ha adica 10,2% din total jude?.
Practic aceste terenuri nu au nici o restrictie sau pericol de degradare in folosin?a ca arabil si deci nu au factori restrictivi fata de culturile de câmp.
Clasa a II-a. (Bun?) – Terenuri cu limitari reduse in cazul utilizarii ca arabil, suprafata de 184.024 ha reprezentand 38,6% din total judet.
In general aceste terenuri au o pretabilitate buna la arabil, ele constituind a doua clasa ca pondere in cadrul judetului. Terenurile din aceasta clasa se întâlnesc pe un relief plan, cu loess si depozite loessoide in campie si pe un microrelief cu depozite fluviatile in cadrul luncii. Sunt in general terenuri bine drenate, apa freatica situandu-se la adancimi de 2-3 m in camp si in lunci, rar 1-2 m.
Clasa a III-a. – Mijlocie – Terenuri cu limitari moderate in cazul utilizarii 198.805 ha (39,7%)
Este clasa cea mai r?spandita in cadrul jude?ului iar împreuna cu clasa a II-a are o pondere de cca. 78,3%.
Si aici limitarile moderate sunt cele legate de sol, de teren. Apare ca noua limitarea de panta, pentru terenurile moderat inclinate (1520%) situate pe versantii vailor din cuprinsul judetului.
Clasa a IV-a. – Slaba- Terenuri cu limit?ri severe în cazul utiliz?rii ca arabil (34.497 ha –
7,2%)
Sunt situate in luncile Dunarii si Buzaului. Sunt alcatuite din depozite fluviatile cu textura variate (nisipolutoasa- lutoasa), rar inundabile si apa freatica situata la 0,5 – 1 m. Ca urmare solurile sunt reprezentate prin protosoluri aluviale, in general gleiate. In acest caz limitarile acestei clase de terenuri sunt date de adancimea extrem de mica a apei freatice, textura grosiera, pentru unele suprafete existand si pericolul de inundabilitate.
Clasa a V-a. – Foarte slaba- Terenuri cu limit?ri extrem de severe care nu pot fi folosite
ca arabil, 20.634 ha, 4,3%)
Terenurile sunt situate în lunca, pe depozite fluviatile, cu textura variind de la lutoasa la argiloasa. Apa freatica este situata intre 1 si 3 m adancime. Inveli?ul de sol are in compozitia lui, aproape in exclusivitate, solonceacuri si solone?uri, deci soluri cu salinizare si alcalizare extrem, greu sau imposibil de ameliorat cu tehnologiile si posibilit??ile etapei actuale.
Disfunctionalitati
In judetul Braila exista zone critice din punct de vedere al deteriorarii solului. Exista areale largi cu restrictii de ordin climatic(soluri cu exces de apa, soluri cu procese de saraturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eoliana), totalizand o suprafata de 179013 ha.
Eroziunea solului si alunecarile de teren reprezinta un important factor limitativ al calitatii solului. Principala cauza a alunecarilor de teren inregistrate in judetul Braila o constituie eroziunea apelor curgatoare.
Au fost identificate zonele privind riscurile naturale la alunecari de teren si inundatii in comunele: Chiscani, Maxineni, Racovita, Ramnicelu, Scortaru Nou, Racovita. Exista soluri degradate chimic si fizic datorita depozitarii deseurilor si a produselor petroliere si a deseurilor menajere din jurul oraselor.