Economia României trece printr-o schimbare de paradigmă, demonstrată prin cifre oficiale incontestabile. Țara noastră a reușit să accelereze absorbția fondurilor europene, depășind în premieră media Uniunii Europene. În timp ce în 2024, în guvernarea Ciolacu, indicatorii de performanță erau sub nivelul european, guvernul actual a reușit să inverseze trendul, transformând investițiile din fonduri nerambursabile în principalul motor al economiei.
Diferența de ritm între anul 2024 și prima jumătate a anului 2026 este una colosală, reflectând o eficientizare radicală a mecanismelor administrative. În 2024, sub guvernarea Ciolacu, rata medie de absorbție efectivă (excluzând prefinanțarea) era de doar 50 de milioane de euro pe lună, totalizând 600 de milioane de euro pentru întreg anul. În schimb, în primele șase luni ale anului 2026, sub guvernarea Bolojan, absorbția efectivă a urcat la 2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie de 383 de milioane de euro pe lună. Practic, rata efectivă de absorbție a crescut de aproape opt ori.
Dacă la finalul anului 2024 România se afla sub media Uniunii Europene (2% față de 2,7%), astăzi situația s-a inversat spectaculos. România a ajuns la o rată de absorbție efectivă de 24,6%, devansând semnificativ media UE, care se situează la 17,8%, conform datelor furnizate de Eurostat.
Această accelerare a atragerii banilor europeni marchează o trecere de la un model economic bazat pe consumul din import, finanțat prin îndatorare publică, către un model fundamentat pe investiții. Impactul se reflectă direct în sănătatea indicatorilor macroeconomici: în perioada iunie 2025 – iunie 2026, guvernul a reușit atragerea unui volum de fonduri de patru ori mai mare decât cel cumulat în perioada 2021-2023.
Mai mult, această schimbare a contribuit la reducerea deficitului fiscal anualizat cu 4% din PIB față de anul 2024. Deși economia a resimțit o contracție, aceasta a fost una temperată, pe măsură ce finanțarea deficitului a fost înlocuită treptat cu infuzii de capital provenite din fondurile de coeziune.
Rezultatele actuale sunt argumentul suprem în favoarea reformelor structurale. Instituțiile economice care au trecut prin procese de eficientizare și transparență au dovedit că pot atrage resurse europene într-un ritm alert, contrar blocajelor politice care au fost semnalate în ultimele luni. Eficiența absorbției fondurilor europene dovedește, în cifre concrete, că dezvoltarea României depinde de capacitatea de a atrage și implementa proiecte europene, renunțând la modelul economic care a pus presiune pe datoria publică în anii precedenți.