Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o hotărâre care schimbă modul în care se vor judeca procesele privind majorarea pensiei de întreținere pentru minori. Printr-o decizie devenită obligatorie pentru toate instanțele din țară, magistrații au stabilit că audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani și efectuarea anchetei psihosociale nu mai reprezintă o obligație automată în aceste litigii. Motivarea oficială a fost publicată recent în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 495/16.VI.2026.
Hotărârea vine să pună capăt unei practici neunitare care trena de ani de zile în sălile de judecată. Sesizarea care a condus la această clarificare legislativă a fost formulată de Tribunalul Brăila.
Totul a pornit de la un dosar concret în care un tată a contestat hotărârea de majorare a pensiei alimentare, argumentând că prima instanță i-a respins în mod nelegal cererile privind audierea propriului copil și efectuarea anchetei sociale. Până la decizia ÎCCJ, instanțele aplicau legea diferit: unele dispuneau automat aceste proceduri odată ce minorul împlinea 10 ani, în timp ce altele le considerau inutile, bazându-se exclusiv pe înscrisuri financiare.
Analizând dispozițiile din Codul Civil și pe cele din Legea privind protecția drepturilor copilului, judecătorii instanței supreme au concluzionat că litigiile referitoare strict la cuantumul pensiei de întreținere au un caracter eminamente patrimonial (financiar).
Conform motivării, stabilirea sau majorarea pensiei depinde de două elemente obiective: nevoile reale ale copilului și posibilitățile materiale ale părintelui obligat la plată. Aceste aspecte pot fi dovedite clar prin documente (adeverințe de venit, bonuri, facturi), fără ca opinia minorului să fie determinantă. Înalta Curte a subliniat că dreptul la întreținere este garantat prin lege și nu poate fi negociat sau condiționat de declarațiile copilului.
Mai mult, judecătorii au atras atenția că implicarea repetată a copiilor în disputele financiare dintre părinți este nocivă și poate avea efecte emoționale nedorite asupra dezvoltării acestora.
Instanța supremă a ținut să diferențieze clar tipurile de procese. Audierea minorului este considerată în continuare esențială și obligatorie în cauzele care îl afectează direct pe plan personal și familial, cum ar fi: stabilirea locuinței minorului; fixarea programului de legături personale (dreptul de vizitare) sau modul de exercitare a autorității părintești.
Decizia ÎCCJ va influența mii de dosare de familie. De acum înainte, magistrații nu vor mai fi obligați să solicite automat anchete sociale sau să cheme copiii la bară atunci când se cere doar majorarea pensiei. Cu toate acestea, legea le lasă judecătorilor libertatea de a dispune administrarea acestor probe doar dacă apreciază că ele sunt strict necesare și utile într-un caz concret.
