Statistica alegerilor din 9 iunie în județul Brăila

Alegerile locale și europarlamentare s-au încheiat de o săptămână, dar încă mai sunt de centralizat rezultate în unele secții de votare din țară. Pe lângă solicitările de renumărare a voturilor, au fost și multe situații unde nu s-a închis ”cheia” la procesele verbale. Astăzi vă prezentăm câteva date statistice referitoare la alegerile din județul Brăila.

Pe listele electorale au fost înscriși 274003 de alegători, iar la nivelul județului s-au prezentat la urne, la alegerile locale, 130760 de votanți, înregistrându-se o prezență de 47,72%, față de 41,39 % în 2020, când au fost prezenți la urne 118509 alegători, din 286309 înscriși pe listele electorale. Ca și în aul 2020, în Consiliul Județean au intrat doar 3 partide: PSD, PNL și AUR. Chiar dacă a obținut un procent mai mic din numărul de voturi valabil exprimate decât cel obținut în 2020, PSD a obținut la consiliul Județean cu un consilier mai mult, iar PNL va avea cu doi consilieri mai puțin decât în actualul mandat. În 2020 PNL a obținut 29.136 de voturi, reprezentând 26,52 %, iar anul acesta, cu 30.634 voturi obținute, a avut doar 24,46%. Cu toate acestea PNL Brăila a mai urcat câteva locuri în clasamentul pe județe în rândul organizațiilor liberale, de la 34 la 29. În schimb, PSD Brăila a coborât de pe locul 3 pe locul 6. La votul pentru funcția de președinte al CJ Brăila, candidatul PSD, Iulian Chiriac, a obținut cu 1150 de voturi mai puțin decât a obținut lista PSD la Consiliul Județean, în timp ce candidatul PNL la funcția de președinte al CJ Brăila, Alexandru Popa, a avut cu 157 de voturi mai multe decât lista candidaților la Consiliul Județean.

La nivelul județului Brăila este pentru prima dată când doar două partide au câștigat cele 44 de primării, 24 revenind PSD, iar 20 revenind PNL. PSD are un primar de municipiu, doi primari de orașe și 21 de primari de comune. În 2020, PSD Brăila a avut 29 de primari, câștigând municipiul Brăila, toate cele 3 orașe, și 25 de comune. În 202 PMP și USR au avut câte un primar, dar aceștia au trecut la PNL, respectiv la PSD, și au câștigat alegerile din partea acestor partide. Cel mai categoric scor cu care au fost câștigate alegerile pentru funcția de primar a fost 97,2%, obținut de Radu Popa, primarul PNL din comuna Cireșu. După alegerile de anul acesta, după validarea mandatelor, în octombrie 2024, vom avea primari noi, aflați la primul mandat, în localitățile: Ianca (Ionel Epureanu – PSD), Însurăței (Florentina Carșote – PSD), Făurei (Gabriel Mocanu – PNL), Alexandru Popescu (Cazasu – PSD), Geanina Pospai (Chiscani – PSD), Valentin Mangiurea (Ciocile – PNL), Marius Stancu (Dudești – PNL), Nicușor Cocianu (Gropeni – PNL), Dragoș Mocanu (Râmnicelu – PSD), Nicușor Crețu (Roșiori -PNL), Ion Serafim (Salcia Tudor – PSD), Mircea Berteșteanu (Tudor Vladimirescu – PSD), Alexandru Moșescu -PNL, a revenit la conducerea primăriei Mircea Vodă după o pauză de 4 ani și l-a învins pe primarul în funcție (PSD) la o diferență de 465 de voturi.

În ceea ce privește numărul de consilier locali, față de alegerile din anul 2020, PSD a obținut cu 19 aleși locali mai puțin, scăzând de la 267 la 248, iar PNL a crescut de la 202 la 216, în situația în care numărul total al consilierilor locali la nivelul județului Brăila a scăzut de la 548 la 534. Celelalte locuri în consiliile locale au fost obținute de candidații de la. AUR -53, Alianța Dreapta Unită -5, SOS -4, USR -2, Forța Dreptei -2, PMP -1, PRM -1, Independenți -2, Aceste alegeri au înregistrat o altă premieră. În comuna Cireșu toți cei 11 consilieri aleși sunt de la același partid (PNL). Aceasta este de altfel și singura comună în care PSD nu a avut candidat nici la primărie și nici la Consiliul Local, iar candidații de pe lista de la AUR nu a obținut nici măcar 5% din voturi pentru a face pragul electoral. În schimb, PNL, chiar dacă a obținut peste 5%, nu a primit niciun mandat de consilier local în comuna Jirlău.

La alegerile pentru Parlamentul European, Alianța PSD-PNL a obținut 63,06% din voturile valabile exprimate în județul Brăila, unde s-au prezentat la urne 132204 alegători, din care 7084 de voturi au fost nule. Chiar dacă l-au avut pe Mihai Tudose cap de listă, brăilenii nu au fost cei mai ”vrednici” în a vota lista Alianței PSD-PNL, fiind depășiți de alegătorii din județele: Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Teleorman.

Interesant este și faptul că în municipiul Brăila, primarul Marian Dragomir a luat cu 8176 de voturi mai mult decât a obținut lista Alianței PSD-PNL în care cap de listă era Mihai Tudose. Chiar și la CLM Brăila, lista PSD a fost votată de 34613 persoane, în timp ce lista deschisă de Tudose a luat doar 33610 voturi. Chiar și lista PSD la CJ a primit mai multe voturi decât lista Alianței PSD -PNL la europarlamentare. Doar candidatul PSD la funcția de președinte al CJ a obținut în municipiu mai puține voturi decât lista Alianței PSD-PNL la europarlamentare.

Exit mobile version