Majorarea accizei la bauturi spirtoase a bagat in coma financiara sectorul viticol

Majorarea accizei la bauturi spirtoase a bagat in coma financiara sectorul viticol
Majorarea accizei la bauturi spirtoase a bagat in coma financiara sectorul viticol

 

Mărirea accizei la băuturi spirtoase până la 1.000 de euro pe hectolitru de alcool pur, de la 750 de euro, începând cu 1 septembrie 2013, izbit în plin acest sector comercial, producând o diminuare a colectării cu 20 de milioane de euro, informează Asociaţia Producătorilor de Băuturi Alcoolice VINROM.

Perioada calculată este septembrie – decembrie 2013, elementul de comparaţie fiind acelaşi interval din 2012. Însă, pe întregul an 2013, creşterea nivelului de fiscalizare a produs încasări mai mici din accize cu 180 milioane de euro.

VINROM, într-un comunicat de presă remis Agerpres:

Măsurile fiscale introduse în ultimii ani au condus la restrângerea puternică a producției de băuturi alcoolice, la scăderea încasărilor bugetare cu sume importante și la orientarea consumatorilor inclusiv a celor din mediul urban către băuturile obținute în gospodăriile individuale țărănești, băuturi care nu respectă normele de siguranță alimentară, au o calitate incertă, iar, datorită eludării obligațiilor fiscale, au prețuri mult mai mici față de cele obținute legal.

Principalul efect secundar al acestei încorsetări fiscale? Comercianții și consumatorii întorc spatele României şi se orientează către oferta de produse din ţările vecine, atrage atenţia VINROM.

Reprezentanţii producătorilor de băuturi alcoolice:

Creșterea micului trafic de frontieră și relaxarea condițiilor privitoare la trecerea frontierei cu țări vecine, precum Bulgaria, Moldova și Serbia, a încurajat opțiunile de aprovizionare din țările vecine. Producția legală acoperă în mică parte consumul populației. Consumul oficial în România este de trei ori mai mic decât în Bulgaria — acolo unde nivelul de acciză este de numai 562 euro/hectolitru alcool pur, astfel încât suma încasată din accize în 2012 în România a fost de 91 milioane euro, fiind mai mică decât cea încasată în Bulgaria, de 95 milioane euro. Dacă în România consumul legal/locuitor și cota de acciză ar fi aceleași ca în Bulgaria, statul român ar fi încasat în plus cu 156 milioane de euro pe an.

O altă consecinţă a majorării accizei este explozia ofertelor de ţuică şi palincă obţinute în gospodăriile ţărăneşti, adică în afara ariei de control fiscal şi de supraveghere a calităţii şi siguranţei alimentare. La nivel naţional, în prezent, numai circa 150 de mici producători funcţionează legal, ceea ce reprezintă sub 1% din numărul total al producătorilor reali, subliniază reprezentanţii VINROM.

VINROM arată, de asemenea, că, din cauza preţurilor mari cauzate de fiscalitatea ridicată, a crescut interesul în procurarea băuturilor spirtoase din categoria whisky, vodcă, gin din centrele comerciale din ţările vecine, iar, prin amploarea acestei concurențe de la graniţă, este descurajată producţia legală autohtonă.

VINROM:

Acciza minimă la nivelul UE de 550 euro/hl alcool pur (Directiva Consiliului EEC Nr. 84/1992) a fost stabilită în funcție de puterea de cumpărare a consumatorilor din statele mai puțin dezvoltate economic. Ținând cont de puterea de cumpărare a consumatorilor din România, creșterea nivelului accizei la 1.000 euro/hl este nesustenabilă având un impact negativ dovedit asupra producătorilor și bugetului de stat.

Pe piaţa băuturilor alcoolice intermediare — aperitive, vermuturi, băuturi pe bază de vin și alte băuturi alcoolice care conţin şi alcool de distilare, în general produse cu concentraţie alcoolică între 15 — 22 grade, acciza de 165 euro/hl produs, practicată în prezent în România, este una dintre cele mai mari în Europa, mult peste cotele existente în Bulgaria — 46 euro/hl, Cipru — 45 euro/hl, Spania — 55 euro/hl, Portugalia — 65 euro/hl, Croația — 67 euro/hl, Italia — 68 euro/hl.

De la 1 iulie 2010, momentul creşterii cu 250% a accizei la băuturi intermediare, de la 65 euro/hl produs, la 165 euro/hl, producţia s-a prăbuşit cu 97%. Statul român pierde anual peste 100 milioane lei (aproximativ 25 milioane euro) din încasări din accize, la care se adaugă TVA și alte taxe, potrivit Agerpres.

VINROM:

Cererea este acoperită cu țuică și distilate cu tărie alcoolică mică obținute în gospodăriile individuale țărănești în special din sudul țării, care ar putea fi concurate cu succes din punct de vedere al prețului de către băuturile intermediare, dacă nivelul accizei ar fi în jurul valorii de 55 — 65 euro/hl.

Anual, bugetul absoarbe o sumă nesemnificativă de 2 milioane de euro din accize la vinurile spumante, iar în Uniunea Europeană sunt doar patru ţări viticole care au acciză la vinurile spumante — Franţa (o cotă neglijabilă), Germania, Ungaria şi România.

VINROM, în comunicatul de presă:

Dat fiind declinul accentuat al acestor sectoare economice din cauza creșterii fiscalizării și impactul negativ asupra bugetului național cu peste 280 de milioane de euro/an din accize și TVA aferent valorii produselor, solicităm Guvernului României să ia măsuri în interesul statului român pentru o fiscalizare adecvată a sectorului de producție și de comercializare a băuturilor alcoolice, în sensul corectării măsurilor de taxare care s-au dovedit eronate și au afectat negativ bugetul de stat și activitatea economică în domeniu, sprijinirii și stimulării mediului de afaceri din domeniul producției și al comercializării băuturilor alcoolice și asigurarea unui mediu concurențial corect și competitiv pe piața națională, dar și la extern, diversificării și susținerii ofertei legale de băuturi alcoolice prin care se asigură desfacerea produselor cu o calitate controlată și care respectă normele de siguranță alimentară.

Exit mobile version