Investitorii straini spun ca taxa pe stalp va avea un puternic impact negativ in economie

Investitorii straini spun ca taxa pe stalp va avea un puternic impact negativ in economie
Investitorii straini spun ca taxa pe stalp va avea un puternic impact negativ in economie

 

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) spune că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcţii speciale, cunoscut şi drept „taxa pe stâlp”, va avea un puternic impact negativ în economie şi vrea să discute cu autorităţile modalităţile de limitare a efectelor acestuia.

Şerban Toader, membru în board-ul CIS, într-un comunicat, citat de Mediafax:

Introducerea acestui impozit fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri şi fără efectuarea unui studiu de impact, afectează companiile care au investit în România, punând sub semnul întrebării însăşi viabilitatea afacerii desfăşurată de fiecare în parte. Cu toate că înţelegem constrângerile care există la nivel bugetar, ne exprimăm încă o dată, şi pe această cale, disponibilitatea de a intensifica dialogul cu autorităţile competente pentru a limita efectele introducerii acestui impozit în forma sa actuală.

Reamintim că impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marţi, prima plată urmând să fie efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

Preşedintele CIS, Mihai Bogza, a declarat la rândul său:

Introducerea impozitului pe construcţiile speciale, aşa cum apare în Ordonanţa de Guvern, va crea distorsiuni majore în economie, cu atât mai mult cu cât, cu doar câteva zile înainte de termenul de declarare şi plată există încă numeroase neclarităţi cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul că însuşi modul de aplicare este de natură să creeze neajunsuri majore în economie şi să lase loc de interpretări abuzive ale autorităţilor fiscale. Imaginaţi-vă că o companie are nişte instalaţii vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune şi pe care nu le mai foloseşte, dar plăteşte 1,5% din valoarea lor brută. Personal consider că aceasta este o situaţie lipsită total de vreo raţiune economică şi totuşi perfect reală.

În scopul reliefării impactului generat de către impozitul pe construcţii, mediul de afaceri a iniţiat o analiză de impact proprie, rezultatele acesteia fiind înaintate autorităţilor pentru a atrage atenţia asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit.

Daniel Anghel, membru în board-ul CIS:

38 de companii din industrii precum telecomunicaţii, materiale de construcţii, energie, transport şi logistică, producerea băuturilor alcoolice sau industria farmaceutică au contribuit cu informaţii importante la analiza de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe construcţii de aproximativ 1,1 miliarde lei, ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potenţial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mari şanse să depăşească estimarea autorităţilor de 1,5 miliarde lei, din care doar 500 milioane lei impozit colectat la buget. Activele supuse impozitului pe construcţii au o durată de funcţionare ridicată, situată în intervalul 10 – 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15% şi 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv şi denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit. În plus, nu se face nici o distincţie în privinţa bazei de impunere între activele în funcţiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare. Trebuie reţinut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcţionale, nemaiputând genera beneficii economice, dar cu toate acestea impozitul se va datora şi se va plăti de către contribuabil.

Potrivit comunicatului, CIS, împreună cu Romanian Business Leaders şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, consideră că soluţia optimă pentru menţinerea în limitele agreate a obligaţiilor asumate în faţa organismelor internaţionale de finanţare o reprezintă implementarea unor măsuri direcţionate către îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi către reducerea evaziunii fiscale, nu impozitarea excesivă a contribuabililor care îşi îndeplinesc obligaţiile de plată.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare – descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

 

 

Exit mobile version